miercuri, 6 februarie 2008

RUŞINE, HOŢILOR!

Bihoreanul, 15 August 2006
de Adrian Cris


Prefectului i-a sărit ţandăra. Sâmbătă dimineaţa, când personajele despre care avea să vorbească probabil că încă dormeau, Ilie Bolojan a ieşit la rampă pentru a vorbi răspicat despre jaful de la FC Bihor. Fusese solicitat de ziarişti, încă de la începutul lunii, să se pronunţe asupra scandalului financiar din interiorul clubului şi astfel îşi onora promisiunea că, dacă află ceva concret, nu va închide ochii, ci - dimpotrivă - o să dea totul în vileag.

Dacă pentru majoritatea presei dezvăluirile erau noutăţi şocante, pentru BIHOREANUL ele au confirmat o lungă serie de investigaţii proprii, care arătau că la FC Bihor furtul s-a desfăşurat sistematic, de sus în jos, după regulile unei ierarhii mafiote. Începând chiar de la cei care trebuiau să asigure performanţă în plan sportiv şi onestitate în cheltuirea banilor publici: preşedinţi, vicepreşedinţi, membrii Adunării Generale a Acţionarilor şi ai Consiliului Director. Nume grele, pe care prefectul le vrea acum cercetate.

Ilie Bolojan (foto) demonstrează încă o dată că, atunci când e vorba de banii publici, îşi lasă deoparte până şi instinctul de conservare. Dezvăluind hoţia organizată la FC Bihor, prefectul îşi pune pielea în băţ şi se asigură de noi "prieteni", pe viaţă

Transfer a pagubă

La fel ca ancheta declanşată de Poliţie luna trecută, demersul prefectului a pornit de la sesizarea că politica FC Bihor de transferare a jucătorilor a fost dinadins perdantă. Şi că adevăratul scop al operaţiunilor de vânzare-cumpărare a fotbaliştilor n-a fost nicidecum binele clubului, ci ţintea exclusiv burduşirea portofelelor diverşilor "oameni de fotbal" perindaţi la FC Bihor sau în jurul clubului.
"Peluza" ştia de multă vreme că vânzarea celor mai buni fotbalişti bihoreni s-a făcut pe bani de nimic. Că Mihuţ n-a fost dat la Dinamo doar pe 20.000 euro. Că Daniel Stan, Cosmin Vâtcă şi Ramses Gado au devenit "oţelari" la Galaţi pe mai mult decât cei 70.000 euro intraţi în conturile FC Bihor. Că Sebastian Sfârlea a plecat la Vaslui pe o sumă mai mare decât cei 20.000 euro declaraţi, iar în schimbul lui Cristian Muntean, dat la Sopron, s-au luat peste 18.000 euro. Până în prezent însă, niciun reprezentant al vreunei autorităţi n-a abordat spinosul subiect. A făcut-o prefectul.

La venirea în fruntea FC Bihor, preşedintele Szatmari Alexandru (foto) trâmbiţa că-l însufleţeşte doar dragostea de orădeni şi de fotbal. În faţa documentelor, spusele lui se dovedesc nişte minciuni demne de ultimul borfaş

Vând ieftin...

Cel mai relevant exemplu despre felul în care şefii FC Bihor au comercializat jucătorii valoroşi e vânzarea lui Dorin Mihuţ. La finele turului de campionat 2005-2006, pe când jucătorul se afla în pragul ultimelor 6 luni de contract, iar clubul trebuia fie să-l transfere cu profit, fie să-i prelungească angajamentul, Mihuţ a fost vândut prin... dezmembrare. Pentru că regulamentul FRF interzicea vânzarea lui în acel moment, preşedintele FC Bihor, Szatmari Alexander, şi bunul său partener de afaceri, Ionel Codoban, au recurs la un artificiu. La 31 decembrie, prin semnătura lui Szatmari, FC Bihor ceda drepturile de imagine şi reclamă ale jucătorului către firma Codoban Sport Marketing & Management, contra a 700 milioane de lei. Concomitent, sub aceeaşi semnătură, FC Bihor l-a transferat pe Mihuţ la Dinamo, pe zero lei şi zero bani. Evident, adevărata sumă de transfer a circulat doar între conturile lui Dinamo şi Codoban, ocolind clubul orădean, şi apoi s-a împărţit cui trebuia. De menţionat că, potrivit evaluării din 2003, valoarea jucătorului fusese stabilită la minim 300.000 dolari, iar Rapid fusese dispus să achite această sumă în 2004. Potlogăria tandemului Szatmari-Codoban nici măcar nu fusese aprobată de membrii AGA, dar toţi ştiau despre afacere şi au tăcut!


... cumpăr scump!

În ce priveşte cumpărarea de jucători, clubul şi-a făcut o adevărată pasiune din a achiziţiona nulităţi la preţuri de "galactici". Chiar şi atunci când jucătorii vizaţi puteau ajunge în curtea FC Bihor pe gratis! În dezvăluirile sale, prefectul Bolojan a confirmat o descoperire recentă a BIHOREANULUI, conform căreia vicepreşedintele FC Bihor, Sandor Ludovic (foto), l-a cumpărat, fără acordul AGA, cu 15.000 euro, pe Tibor Szelesi de la clubul de amatori Lotus Felix. Cum regulamentul FRF spune că orice club poate aduce pe gratis orice jucător care nu e legitimat la un club profesionist, devine limpede că transferul ascunde o "trânteală" financiară. La acest exemplu, Bolojan a mai adăugat în conferinţa de presă susţinută sâmbătă încă unul: Tempfli Imre a fost adus la FC Bihor cu 14.000 euro, deşi jucătorul era liber de contract şi putea fi luat, deci, pe daiboj.


Herr Munchausen

O altă dezvăluire a prefectului vizează creşterea nelegală a cheltuielilor de personal. Cea mai gravă formă prin care s-a întâmplat acest lucru a fost opera triadei Szatmari-Jenei-Sandor. Primii doi, ca şi cum nu le-ar fi fost de ajuns că deja îşi negociaseră salarii uriaşe, şi-au mai tras pe şest, fără aprobarea AGA, numeroase "bonusuri". Printr-un act adiţional la contract, Szatmari şi-a suplimentat salariul lunar de 3.680 euro (cel mai mare din istoria clubului) cu o primă de instalare de 12.800 euro, plus prime de meci ce au totalizat peste 30.000 euro. Asta în timp ce se lăuda că a venit să lucreze "pro-bono", în amintirea gloriei pe care, pentru prima oară, o gustase pe malurile Crişului...
Emeric Jenei (foto) s-a înjosit şi el pentru prime neaprobate de AGA, dar căpătate de la Szatmari, care l-a angajat în februarie 2006 ca director sportiv, cu un salariu lunar net de - ţineţi-vă bine! - 50 de milioane!
Dacă primii care îşi vârau mâna în sacul cu bani au fost chiar şefii, nu mai miră pe nimeni că şi jucătorilor le-au fost aruncate destule "grăunţe". Astfel, deşi contractele lor prevedeau penalităţi în cazul în care jucau prost, acestea nu le-au fost aplicate niciodată fotbaliştilor. În schimb, drepturile, umflate, li s-au achitat integral, deşi unii lustruiau banca de rezerve sau jucau la echipa a doua.

Szatmari şi-a inaugurat scurtul mandat autopremiindu-se cu 13.000 euro, şi-a târguit un salariu lunar de 3.700 euro, iar apoi s-a răsplătit pentru fiecare meci cu sume mai mari decât cele acordate jucătorilor din teren. Toate printr-o simplă semnătură cerută secundului său, fără aprobarea AGA

Spălare de bani?

Acum a ieşit la iveală şi faptul că Szatmari a încasat repetat sume de ordinul zecilor de milioane de lei, fără ca banii să fie decontaţi cu acte justificative. Totalul găurii produse în vistieria FC Bihor se ridică, numai la acest capitol, la 700 milioane de lei. Interesant e că, în privinţa acestei sume, preşedintele declarase în urmă cu o lună că ea reprezintă o parte din cei 100.000 euro cu care (tot fără aprobarea AGA) el creditase FC Bihor în februarie. O altă minciună sfruntată, căci Szatmari începuse sarabanda ridicării de avansuri încă din octombrie 2005! Astfel, pretinsul împrumut către club poate fi explicat mai degrabă altfel: că Szatmari a vrut de fapt să "albească" banii primiţi de la Codoban, drept comision din transferarea jucătorilor valoroşi.


AGA şi şpaga

Prefectul are nu doar convingerea, dar şi probele care atestă că furtul de la FC Bihor nu era făcut fără ştiinţa reprezentanţilor AGA şi Consiliului Director. Ba din contră! Specificând că şefii clubului nu au întocmit niciodată un program de achiziţii, deşi era vorba de bani publici, Bolojan a dezvăluit că hălci uriaşe din buget au fost pur şi simplu deturnate spre firmele controlate de membri ai AGA şi CD, aflaţi astfel în incompatibilitate.
Un exemplu este hrănirea fotbaliştilor la restaurantul firmei Divercom, unde era asociat însuşi vicepreşedintele CJ, Gavrilă Ghilea (foto), fost preşedinte şi vice al clubului, membru AGA. Numai în mai 2005, restaurantul a profitat de pe urma FC Bihor cu peste 200 de milioane. În mod similar, spune prefectul, a procedat şi managerul Hotelului Continental, Andrei Pop, membru CD, care a închiriat, prin interpuşi, cantina FC Bihor, iar apoi le-a dat de mâncare fotbaliştilor pe bani grei (până la 500 milioane de lei lunar). Tot Continental a tarifat la greu luxul lui Szatmari. Deşi, conform contractului, acesta trebuia să stea într-un apartament închiriat cu cel mult 150 euro/lună, el s-a lăfăit la hotel, clubul plătind, numai în ianuarie 2006, peste 75 de milioane. Anul trecut, doar pentru trei zile de găzduire a lui Szatmari, FC Bihor a achitat peste 136 de milioane!

Niciunul din reprezentanţii Primăriei şi Consiliului Judeţean nu era străin de jaful de la FC Bihor. Va avea însă cineva curaj să spună că firele afacerilor duc până la primarul Petru Filip şi preşedintele Alexandru Kiss? Fiecare a avut în conducerea clubului câte un protejat care le dădea raportul: primul pe democratul Mircea Matei, celălalt pe udemeristul Iulius Delorean

Complicităţi la vârf

Prefectul e convins că neregulile s-au produs datorită "complicităţii sau, în cel mai bun caz, pasivităţii membrilor din conducerea FC Bihor", adică a trimişilor CL şi CJ în AGA şi CD, dintre care cei mai gălăgioşi au fost mereu PD-istul Mircea Matei şi UDMR-istul Iuliu Delorean. La oricare din cele două variante s-a gândit în sinea lui, Bolojan n-a riscat nici o prezumţie. S-a limitat să spună doar că "tot ce s-a întâmplat este o ruşine pentru judeţ" şi că aşteaptă din partea instituţiilor pe care le-a sesizat sancţionarea vinovaţilor, fie ea penală sau administrativă.
Poate că ar fi fost mai tranşant dacă ştia încă un amănunt şocant: la multe şedinţe ale AGA, CJ a fost reprezentat nu de vreun consilier judeţean sau de vreun angajat al instituţiei, ci de un anume Kelemen Zoltan. Care e nimeni altul decât patronul firmei Panorama, abonată atât la contracte cu CJ, căruia îi furnizează birotică şi mobilier, dar şi cu Primăria, pentru modernizarea stadionului!
Incluzând şi această pistă, anchetele Poliţiei, DNA, ANAF şi Curţii de Conturi ar putea ajunge mai sus de simplii membri ai conducerii clubului. Adică şi la şefii administraţiei locale, care odinioară, când "Bihoraşul" era pe val, gâlgâiau în public din cupele de şampanie. Şi care acum n-ar fi exclus să soarbă câteva picături de cucută...


Nu se "audi"

Reuniţi pe 1 august, consilierii orădeni au primit de la Compartimentul de audit al Primăriei un document care arăta că din conturile FC Bihor lipsesc 10 din cele 22 miliarde de lei pe care municipalitatea le-a dat clubului numai în acest an.
Fără a intra în profunzimea problemelor, raportul abia dacă semnala o parte din ele: depăşirea alocaţiei pentru hrana sportivilor cu 400 de milioane, decontarea unor chirii pentru locuinţele de serviciu ale jucătorilor cu 180 de milioane peste limita aprobată de AGA, salarizarea cu 80 de milioane a unor jucători faţă de care FC Bihor nu avea nicio obligaţie, decontarea a 50 de milioane pentru cazarea preşedintelui Szatmari la hotel, precum şi cumpărarea din banii publici a unui meci disputat în deplasare cu Industria Sârmei Câmpia Turzii.
Ca şi funcţionarii Primăriei, aleşii orădenilor s-au făcut că plouă. În loc să fie primii care solicită o anchetă, majoritarii din PD şi UDMR, printre care s-a "remarcat" Mircea Matei (foto), i-au zeflemisit pe reprezentanţii PSD, Silvia Suciu, şi PRM, Florian Pantea, singurii care au clamat pedepsirea hoţilor şi recuperarea banilor furaţi.
Prefectul Ilie Bolojan e convins însă că prejudiciul de la FC Bihor nu este de 10 miliarde de lei, cât spune auditul Primăriei, ci mult mai mare. Ca argument stau facturile de aproape 20 de miliarde pe care clubul le mai are de plătit, fără să aibă din ce, fiindcă a cheltuit nesăbuit 50 de miliarde în doi ani.

Bătaie de joc

Dacă despre auditul Primăriei s-a aflat mulţumită unor consilieri municipali, nu acelaşi lucru se poate afirma şi de controlul pe care, la rându-i, în calitate de coacţionar al clubului, l-a făcut şi CJ. BIHOREANUL este singurul ziar ce deţine acest document, care încă din start şochează prin grija de a nu spune nimic, dar şi prin lipsa de profesionalism a autorilor săi, auditorii Lavinia Lupuţ, Alina Sonea şi Ovidiu Tiurbe. Deşi încheiat la 25 mai 2006, actul se numeşte "Proiect de raport de audit" şi nu a fost depus la FC Bihor decât la începutul lui august, cu o inexplicabilă întârziere. Întins pe 22 de pagini, el nu face nicio referire la prejudiciul cauzat clubului. Singurele "nereguli" constatate sunt generalităţi precum neîntocmirea fişei postului pentru angajaţii mărunţi (şofer, magazioner), insuficienta organizare şi inexistenţa contractelor de achiziţii publice, iar singurele fapte concrete pomenite sunt minore, gen angajarea de către fostul preşedinte Marcel Iancu a unui avocat cu 7,5 milioane (deşi FC Bihor are jurist angajat) ori plata unor delegaţii pentru persoane din afara clubului.
Click pentru a mari

Ei ne-au adus aici

Verificările pe care Primăria şi Consiliul Judeţean le-au făcut la FC Bihor vizează perioada 17 mai - 31 decembrie 2005, interval în care, alternativ, primarul Petru Filip şi preşedintele CJ, Alexandru Kiss, au numit câte o echipă la conducerea clubului, după cum urmează: l până la 30 mai 2005: preşedinte Emerich Jenei şi vicepreşedinte Ioan Lăzău (asistaţi de generalul Corneliu Lungu, preotul Ludovic Sandor şi managerul Andrei Pop) l 1 iunie 2005 - 15 iulie 2005: interimarii Sorin Husăsan, Gavrilă Ghilea şi Iulius Delorean (foto) ll 15 iulie 2005 - 27 septembrie 2005: Marcel Iancu, Ludovic Sandor (plus Andrei Pop şi câte un reprezentant al CJ şi CL) l 27 septembrie 2005 - 18 octombrie 2005: Ludovic Sandor şi Andrei Pop (secondaţi de reprezentanţii CJ şi CL) l 18 octombrie 2005 - 31 iunie 2006: Szatmari Alexandru şi Ludovic Sandor (plus Andrei Pop şi reprezentanţii CJ şi CL).

Niciun comentariu: