Presa germana: Judecatorii din Romania se considera "zei autarhici"

Multi judecatori din Romania interpreteaza independenta drept autarhie, ceea ce exclude orice responsabilitate pentru propria activitate si duce la distrugerea echilibrului generat de divizarea puterilor in stat, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung intr-un articol critic la adresa justitiei romane.

Intr-un articol despre "coruptia din Justitia Romaniei si efectele ei", intitulat "Judecatorii, precum zeii", Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie pe larg despre aceasta problema presanta a Romaniei, relateaza NewsIn.

"Chiar daca acum se vorbeste in mod deschis despre coruptie, presiunea exercitata de magistrati asupra tarii si a contribuabililor ramane in continuare o realitate. Multi judecatori din Romania considera ca independenta lor este o autarhie, care nu numai ca exclude orice fel de responsabilitate sociala pentru activitatea lor, dar care trece de limitele divizarii puterilor in stat prin care se stabilesc competentele sistemului de Justitie", comenteaza FAZ.

Tema magistratilor din Romania a fost considerata prea mult timp tabu: cel care se atingea de ea risca sa fie supus unei sanctiuni disciplinare, asa cum a patit si judecatorul Cristi Danilet. El le-a vorbit jurnalistilor, acum doi ani, despre 'coruptia din sistemul de justitie', care a fost si tema disertatiei sale la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj.

In consecinta, potrivit publicatiei, judecatorul a fost denuntat de colegi la Consiliul Superior al Magistraturii, care, in Romania, "este investit cu o putere aproape nemarginita", se arata in articol. Judecatorii s-au plans la CSM ca le-ar fi fost ranita demnitatea, intrucat profesia lor a fost pusa in legatura cu coruptia.

Danilet si-a dezvoltat disertatia de atunci sub forma unei carti care poarta titlul "Coruptia si anticoruptia in Justitie", ce a aparut in limba romana in cadrul seriei "Statul de drept in Europa de sud-est" a Fundatiei Konrad Adenauer. Ziarul german scrie ca ar urma sa apara si o versiune in limba engleza, iar cu ocazia lansarii acestei carti mai multi judecatori si avocati s-ar fi exprimat public pe tema coruptiei pentru prima oara.

Vicepresedintele CSM, Bogdan Licu, a declarat cu ocazia lansarii ca sistemul s-a facut in trecut vinovat de anumite "greseli". "Atii au fost mult mai directi, ca de exemplu Elena Cherciu, care a lucrat timp de sase ani la DNA. Ea a schitat un sistem in care judecatorii devin la un joc de poker incredibil de bogati sau ai caror nou-nascuti primesc cu ocazia botezului plicuri groase de bani", continua articolul.

"Ea a mai relatat si despre programul computerizat destinat atribuirii aleatorii a cazurilor catre judecatori si care poate fi foarte usor manipulat. Sau despre cum unele dosare 'dispar' efectiv din tribunale. De asemenea, judecata este de multe ori atat de mult amanata incat expira toate termenele, iar cazul se rezolva de la sine", noteaza FAZ.

In plus, Danilet a mai vorbit si despre "o coruptie larg raspandita in randul practicantilor, care mituiesc, de exemplu, colaboratorii de la medicina legala, insarcinati sa masoare alcoolemia din sange dupa accidente rutiere, dar care reusesc sa schimbe procentajele retroactiv, astfel incat sa nu mai poata fi aplicate pedepse prea dure".

"Judecatorii romani se credeau adevarati zei", spune Laura Stefan de la Societatea Academica Romana, sustinand ca, dupa caderea regimului comunist, sistemul nu a fost niciodata complet curatat, iar fosta nomenclatura ar detine in continuare pozitii-cheie in inaltele curti, la Curtea Constitutionala sau in comisiile juridice din Parlament.

"Pana acum sase ani, judecatorii se aflau in subordinea Ministerului Justitiei si astfel erau expusi influentei politice. Apoi, la presiunea Comisiei Europene, a existat o reforma, care se pare ca a fost bine intentionata, dar care a avut efecte catastrofale, intrucat a consolidat 'un sistem putrezit'. CSM, care a fost creat pentru protejarea independentei Justitiei, s-a dovedit a fi cel mai mare impediment al schimbarii acestei stari de fapt", scrie FAZ.

"Cand fostul ministru al justitiei Monica Macovei a indraznit sa faca, inainte de intrarea in UE, o reala reforma a sistemului, preluand lupta impotriva coruptiei, aproape ca nu a mai avut parghii prin intermediul carora sa poata cuprinde in acest pachet de reforma si judecatorii", observa publicatia germana.

Ziarul mai atrage atentia ca si Catalin Predoiu s-a confruntat cu aceleasi probleme, cand judecatorii au intrat intr-o greva ilegala in aceasta toamna pentru a protesta fata de subfinantarea sistemului judiciar.

"Protestul a fost cauzat de legea salarizarii unice in sistemul bugetar. Ani de-a randul judecatorii au stabilit singuri ce bonusuri isi acorda si ce mariri de salariu vor aplica, recunoscandu-le apoi reciproc prin decizii judecatoresti. In acest sistem absurd si cunoscut numai in Romania, judecatorii au reusit sa obtina in justitie preluarea de catre stat a unor cheltuieli pentru operatii estetice, asigurari auto si de casa sau plata gradinitelor, uneori chiar si pentru judecatori fara copii", subliniaza publicatia.

FAZ mai aminteste de o decizie din martie anul trecut prin care Inalta Curte ar fi permis tuturor judecatorilor si procurorilor o marire de salariu de 50%, motivand-o prin stresul si riscul la care se expun magistratii. Chiar daca Curtea Constitutionala a decis ca Inalta Curte nu are competente pentru o astfel de decizie, aceasta nu si-a pierdut efectele juridice.

Ţepe cu maşini

Ia banii şi fugi!
16 octombrie 2009
http://www.bihoreanul.ro/bihor/ia-banii-si-fugi-4996971

A ieşit pe uşă spunând că merge până la bancă, după care nu l-a mai văzut nimeni mai bine de două luni. Vasile Budura, patronul firmei Auto Discovery, dealer autorizat al Mitsubishi Motors în Bihor, s-a făcut nevăzut la începutul lunii iulie, lăsând în urmă datorii de sute de mii de lei către parteneri, furnizori şi bănci.

BIHOREANUL a descoperit că afaceristul a înşelat zeci de persoane de la care a încasat ratele de leasing pe maşini, fără să mai vireze mai departe banii către bănci, dar şi oameni care i-au plătit integral autoturismele şi cărora afaceristul le-a livrat maşini închiriate. Acum, când povestea a ajuns şi la urechile poliţiştilor, Budura a ieşit din ascunzătoare ca să se declare... nevinovat!

Banii jos, actele mai târziu

Gheorghe Dobra şi-a cumpărat maşina în februarie. A plătit pentru ea peste 100.000 de lei, suma fiind virată integral în contul societăţii Auto Discovery. "Am contract de vânzare-cumpărare, factură, tot. Maşina, însă, mi-a dat-o cu numere roşii, fără carte de identitate şi cu o singură cheie, nu cu două, aşa cum se face în mod normal în cazul în care contravaloarea autoturismului s-a achitat integral. Mi-a spus că cea de a doua cheie şi cartea de identitate a autoturismului le voi primi mai târziu, în maxim două săptămâni, că trebuie să vină de la Bucureşti", spune Dobra.

Timpul a trecut, însă documentele nu au venit. "În luna mai am venit la firmă, iar Budura mi-a explicat că a fost o încurcătură la Bucureşti şi să nu mă îngrijorez, că totul se va rezolva. Apoi a dispărut".

Problema, spune omul, este că numerele provizorii i-au expirat iar altele noi nu a mai primit, motiv pentru care maşina pentru care a plătit o căruţă de bani stă parcată în curte. "M-am interesat printre angajaţii lui Budura şi am aflat că mai sunt trei persoane care au cumpărat autoturisme cu banii jos iar acum sunt în aceeaşi situaţie ca mine. Adică am plătit cu toţii integral maşinile, iar el, în loc să le comande de la furnizor, ne-a închiriat autoturismele firmei sale, pentru care plătea rate. De aceea nu avea cărţi de identitate şi chei. L-am sunat să văd ce explicaţii are, dar şi-a închis telefonul. M-am dus acasă la el, am vorbit cu soţia lui. Mi-a spus că nu ştie unde e şi nici când vine. Şi să nu o mai deranjez"...

Credite din partea casei

Situaţia este gravă şi în cazul clienţilor care şi-au achiziţionat maşini în sistem leasing, achitând ratele direct la Auto Discovery. Ca să sporească numărul clienţilor, Budura pusese pe picioare un sistem prin care achiziţiona în numele firmei sale autoturisme pentru clienţii care nu reuşeau să obţină finanţare direct de la societăţile de leasing, substituindu-se practic finanţatorului.

Ratele erau achitate de oameni în contul Auto Discovery, iar mai apoi, de aici, urmau să fie virate către societăţile de leasing. În acest fel, Budura, câştiga de două ori: atât comisionul de dealer, cât şi un mic procent pe care îl adăuga la rata lunară a clientului.

Sistemul s-a dovedit un succes. Anul trecut, de pildă, Auto Discovery a vândut peste 100 de maşini Mitsubishi, iar în acest an aproximativ 20, din care în procent de 70% în sistem de leasing. Şi poate că vânzările ar fi continuat dacă, de la un moment dat, patronul nu ar fi deturnat ratele clienţilor şi, ca urmare, finanţatorii n-ar fi dispus confiscarea maşinilor.

Înainte de declanşarea procedurii, pentru a evita furia celor peste 30 de clienţi care urmau să rămână fără maşini, printre care şi câteva persoane publice, Budura s-a făcut nevăzut. Unde a plecat, nu se ştie. Unii spuneau că în Austria, alţii că la ţară. Sunt, însă, şi persoane care susţin că afaceristul nu a părăsit nicio clipă Oradea.

Ţeapă şi la angajaţi

"A ieşit din firmă într-o vineri, ca să meargă până la bancă, după care şi-a închis toate telefoanele şi nu s-a mai întors", povesteşte Mircea Olteanu, directorul de vânzări al Auto Discovery. Nervoşi au rămas nu doar clienţii şi societăţile de leasing, ci şi furnizorii de piese de schimb care alimentau service-ul firmei.

După plecarea lui Budura, din cei 15 angajaţi doar câţiva au mai rămas să ţină piept oamenilor înşelaţi. "Eu am rămas să răspund la telefoane. Cu sutele primesc, şi încerc să-i liniştesc pe oameni. E normal să fie furioşi. Ei au plătit, însă firma n-a plătit mai departe", spune Olteanu, care adaugă că nu ştia nimic despre modul în care Budura a gestionat banii firmei. "Banii pe care îi încasam îi depuneam la casierie. Ce se întâmpla mai departe, nu ştiu. Singurul care ştia era el", explică directorul, care afirmă că Budura l-a înşelat chiar şi pe el. "Am convenit să îmi ia o maşină, să-mi reţină ratele din salariu şi să le vireze la firma de leasing. Acum m-au anunţat că urmează să-mi ridice şi mie maşina, că nu s-a plătit rata de câteva luni".

Directorul şi-ar da demisia, dar nu are cine să i-o semneze. "Ca să-mi ridic de la ITM cartea de muncă, am nevoie de documente de lichidare de la firmă. Numai că nu are cine să le completeze", explică Olteanu.

A apărut la Poliţie

Deşi, potrivit unor surse ale BIHOREANULUI, numărul victimelor lui Budura este de ordinul zecilor, la insistenţele angajaţilor Auto Discovery aceştia au acceptat să amâne denunţarea afaceristului. Până în prezent, la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Poliţie au fost depuse trei plângeri, toate pentru înşelăciune. Două din partea unor clienţi şi una din partea societăţii de leasing BT Transilvania Leasing Cluj. Ofiţerii au şi început cercetările, solicitând Finanţelor Publice să verifice contabilitatea firmei.

Speriat că i se vor pune cătuşele, în urmă cu două săptămâni, odată cu prima citaţie de la Poliţie primită în cutia poştală, Budura şi-a făcut apariţia. Însoţit de avocat, s-a prezentat în faţa poliţiştilor antifraudă, însă nu ca să explice unde sunt banii oamenilor pe care i-a înşelat, ci ca să se declare nevinovat. Întrebat unde a dispărut atâta amar de vreme, afaceristul pretinde că nu a fost nicio clipă plecat. "M-am ascuns doar, pentru că am fost ameninţat", a spus Budura, refuzând să dea mai multe detalii. Evident, nu pentru că n-ar şti, ci pentru că s-ar băga singur la apă...


ALTĂ FIRMĂ, ACEEAŞI REŢETĂ
Ţepe şi la Autoforte?

Cazul afaceristului Vasile Budura nu este singular în Oradea. Zilele trecute, doi orădeni au reclamat la Poliţie faptul că au achiziţionat câte un autoturism de la societatea Autoforte SRL şi, cu toate că le-au achitat integral, reprezentanţii firmei refuză să le predea cartea de identitate şi cea de a doua cheie.

Cazul se află tot în atenţia poliţiştilor de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, ofiţerii solicitând deja lămuriri de la reprezentanţii firmei. "Cercetările sunt în fază incipientă", spune şeful SIF, comisarul şef Ioan Brîndaş.
Cuvinte Cheie: auto discovery, dealer, auto, maşini, leasing, vasile budura, mitsubishi motors, datorii, furnizori, gheorghe dobra, leasing, comision, serviciul de investigare a fraudelor, sif, mircea olteanu, rate, confiscare, autoforte, ioan brândaş

Cum s-a tunat patrimoniul fostului UTC

Sursa: Bihoreanul.ro
Pui de comunişti, capitalişti
de Adrian Criş | 11 mai 2009

Ce afacere poate fi mai bună decât aceea pe care o faci pe banii altuia? Niciuna, fireşte. Din acest punct de vedere, câţiva orădeni descurcăreţi s-au învârtit de minune, gestionând patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist în folos personal, fără a investi niciun leu din propriile buzunare.

IMOBILIARE ONG. Preşedintele Fundaţiei Române pentru Tineret Bihor, Lorincz Ildiko (foto), afirmă că, departe de a fi o afacere, administrarea Casei de Cultură a Tineretului (foto) abia aduce banii necesari întreţinerii clădirii. Chit că mai tot imobilul este închiriat unor firme care îşi au sediile aici...

La două decenii de la căderea comunismului, Casa de Cultură a Tineretului şi Hotelul Tineretului, construite înainte de 1989 pe banii celor care au cotizat la fosta UTC, produc exclusiv în profitul puţinilor membri ai unui ONG fantomă: Fundaţia Română pentru Tineret.

Afacerea, care pare să nu deranjeze nicio instituţie a statului, întoarce pe dos vechiul imn al UTC - “Uteciştii de azi, comuniştii de mâine” - şi demonstrează încă o dată că foştii comunişti sunt cât se poate de capitalişti.

Intenţii bune

Dacă ar fi supuşi unui chestionar, foarte puţini orădeni ar putea răspunde la o întrebare simplă: ale cui sunt Casa de Cultură a Tineretului şi Hotelul Tineretului? Iar asta în ciuda faptului că ambele clădiri din cartierul Ioşia Nord, aflate la doi paşi de Sala Sporturilor, sunt cât se poate de vizibile şi de frecventate. Chiar şi pentru oficialităţi, chestiunea a devenit de actualitate abia în toamna anului trecut, când studenţii orădeni au clamat pe un ton tot mai ridicat nevoia de a avea o Casă de Cultură a lor, aşa cum au colegii din centrele universitare care se respectă.

Pentru a le satisface revendicarea, conducerea Primăriei Oradea a început să caute soluţii, iar una dintre alternativele propuse de primarul Ilie Bolojan a fost amenajarea în acest scop a edificiului din Ioşia. Numai că, tot căutând prin acte, juriştii municipalităţii au descoperit că atât Casa de Cultură cât şi Hotelul Tineretului erau ”vânate” şi de Consiliul Judeţean, în baza unei legi din anul 2002.

Scurt istoric

Ambele obiective, denumite înainte de 1989 Casa Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret, respectiv Hotelul BTT (Biroul de Turism pentru Tineret), au fost construite la finele anilor 70, Comitetul Judeţean al UTC cheltuind în acest scop 1,3 milioane de lei din cotizaţiile colectate de la toţi bihorenii între 14 şi 35 de ani înregimentaţi, că voiau, că nu voiau, în organizaţia tinerilor comunişti.

După revoluţie, în loc să treacă asemenea obiective din toată ţara în patrimoniul public şi sub controlul noilor instituţii ale statului, autorităţile au găsit, ca de obicei în acea vreme, o soluţie ”originală”. Astfel, în 1990, fostul preşedinte Ion Iliescu a emis un Decret-Lege, netrecut niciodată prin aprobarea Parlamentului, prin care a încredinţat patrimoniul fostei UTC unor organizaţii create peste noapte: Fundaţiile Române pentru Tineret (FRT), înfiinţate la nivelul fiecărui judeţ.

În Bihor, acest aşa-zis ONG avea să fie încropit de şefii altor trei organizaţii neguvernamentale, care şi-au dat seama de potenţialul afacerii: Asociaţia Tineretului Liber-Democrat, Uniunea Democratică a Tinerilor Maghiari şi Organizaţia Agora. Iar apoi, reuniţi în FRT Bihor, s-au pus pe gestionat, utilizând Casa de Cultură a Tineretului şi Hotelul Tineretului în folosul propriu. Fără a fi controlaţi vreodată în legătură cu profiturile din închirierea clădirilor, fie cu ora, pentru desfăşurarea unor evenimente, fie cu anii, pentru sedii de firme.

Încercare ratată
Abia în anul 2002 a apărut o lege prin care statul a încercat să recupereze dreptul de a administra prin propriile instituţii averea fostei UTC. Conform Legii 146, cu privire la regimul juridic al fundaţiilor române pentru tineret, Casele de Cultură şi Hotelurile Tineretului urmau să fie conduse de un Consiliu de Administraţie alcătuit, la nivelul fiecărui judeţ, din cinci persoane: trei numiţi de Consiliile Judeţene, iar doi aleşi dintre membrii FRT. Legea prevedea clar că, în cazul când acest lucru nu se va întâmpla, Consiliul Judeţean ”va prelua patrimoniul fostei UTC din judeţul respectiv, care va trece în domeniul public al judeţului şi în administarea CJ”.

În Bihor, la şase ani după apariţia legii, acest lucru însă nu s-a întâmplat, iar funcţionarii Consiliului nici măcar nu-şi mai amintesc de ce. Cornelia Ardelean (foto), de la Serviciul Patrimoniu al CJ, afirmă că ”la un moment dat, conducerea instituţiei a pus problema, dar nu ştim de ce demersurile au fost abandonate”. Singura persoană care a putut da lămuriri asupra motivului este, acum, doar consilierul Szabo Odon. ”N-am mai putut face nimic concret fiindcă, deşi legea era clară, n-au mai apărut normele de aplicare a ei”, spune Szabo.

Încasez, deci exist!

Actuala conducere a FRT Bihor afirmă că are putere deplină asupra patrimoniului fostei UTC pentru că, între timp, a apărut o altă lege care îi permite acest lucru: Legea 35/2006, pompos intitulată ”Legea tinerilor”, care reglementează ”cadrul juridic necesar asigurării de condiţii adecvate integrării socio-profesionale a tinerilor, conform necesităţilor şi aspiraţiilor acestora”.

Invocând această lege, preşedintele FRT Bihor, Lorincz Ildiko, afirmă că legea din 2002 a fost abrogată, astfel că averea fostei UTC rămâne în custodia Fundaţiei. Chit că, între timp, una din cele trei ONG-uri care alcătuiau iniţial FRT Bihor, şi anume Agora, a dispărut cu totul, iar Fundaţia e formată doar din fantomatica Asociaţie a Tineretului Liber-Democrat, despre care nimeni nu ştie nimic, şi din Uniunea Democratică a Tinerilor Maghiari. Ceea ce nu mai spune Lorincz e că, în realitate, FRT este controlată de mai puţin de zece persoane, care se aleg periodic în fruntea Fundaţiei, cu unicul scop al păstrării celor două obiective ”ale tineretului”.

Miza afacerii este simplă: la Casa de Cultură a Tineretului se desfăşoară spectacole pentru care administratorul, adică FRT, nici măcar nu trebuie să plătească impozite, căci este scutită prin lege. Plus că o parte din spaţiile aflate la parterul clădirii, la fel ca întregul Hotel al Tineretului, sunt date în chirie la firme private, iar încasările, de asemenea, sunt şi ele neimpozabile, profitul fiind împărţit între puţinii membri ai Fundaţiei, angajaţi la FRT cu carte de muncă, şi care îşi stabilesc, tot singuri, salariile.

Tot politicienii…

Deşi BIHOREANUL a solicitat informaţii cu privire la aceste sume, Lorincz a afirmat că datele nu au relevanţă publică, deoarece organizaţia, chiar dacă este de interes public, are caracter privat, ca orice ONG. Ba, dimpotrivă, a susţinut că veniturile realizate de FRT abia ajung pentru administrarea Casei de Cultură a Tineretului, astfel că nici vorbă să fie o ”afacere”. Cel puţin nu de când ocupă ea funcţia de preşedinte.

”Cu şase ani în urmă, am preluat aceste obiective în ruină. În hol ploua, pereţii erau murdari, iar instalaţiile sanitare total degradate”, spune Lorincz, adăugând că actuala conducere a făcut mari eforturi pentru renovarea Casei lăsate în paragină de fosta conducere. Adică de fostul preşedinte Sorin Trancă şi fostul director Iulius Delorean (foto).

Dacă primul, Trancă, este un anonim care, la fel cum a venit, aşa a şi dispărut din spaţiul public pentru a intra în alt fel de afaceri, în schimb Delorean, ajuns la vârful FRT prin intermediul Uniunii Democratice a Tinerilor Maghiari şi al UDMR, nu este chiar fitecine, ci fost consilier local şi fost candidat din partea Uniunii la Senatul României.

Averea, înapoi!

Pentru că nu este decât un ziar, iar jurnaliştii nu sunt nici poliţişti, nici procurori, BIHOREANUL nu are pârghiile necesare pentru a afla cine şi cât a profitat în ultimii 20 de ani de patrimoniul fostei UTC, stors de venituri şi lăsat să se degradeze. Numai că instituţiile statului o pot face, dacă vor. Şi, cu toate că este limpede că istoria nu mai poate fi dată înapoi, iar prejudiciul creat în ultimii 20 de ani ar fi greu de recuperat, un lucru tot se mai poate face: retrocedarea patrimoniului fostei UTC către stat. Acelaşi stat care, înainte de 1989, era controlat de partidul unic iar după 1990 a ajuns sub controlul urmaşilor şi puilor de comunişti.

Convertiţi la capitalism, adăpostiţi în fundaţii-fantomă, care există doar pe hârtie, şi - în plus - demult trecuţi de vârsta tinerilor pe care pretind că-i reprezintă, acestora le poate fi luată ”jucăria” printr-o simplă lege. Numai să aibă timp şi chef parlamentarii să-şi facă datoria…

CONT EVAPORAT

Unde-i cash-ul?

Aspect mai puţin ştiut, averea fostei Uniuni a Tineretului Comunist a inclus în Bihor nu doar cele două clădiri din cartierul Ioşia Nord, ci şi o imensă sumă de bani.

În decembrie 1989, în conturile Comitetului Judeţean UTC se aflau 15 milioane de lei, adică echivalentul a peste 800.000 de dolari, bani care, în baza Decretului-Lege 150 din 1990, au intrat tot în administrarea Fundaţiei Române pentru Tineret Bihor.

Asemenea veniturilor realizate din închirierea Casei de Cultură a Tineretului şi a Hotelului Tineretului, şi destinaţia celor 800.000 de dolari a rămas la fel de necunoscută, iar urma lor ar putea fi găsită doar investigând firmele pe care le deţin în prezent cei care s-au perindat la conducerea FRT.
adrian.cris@bihoreanul.ro

Cuvinte Cheie: uniunea tineretului comunist, utc, fundaţia română pentru tineret, primăria oradea, consiliul judeţean, casa de cultură a tineretului, hotelul tineretului, ioşia, casă de cultură a studenţilor, lorincz ildiko, ong, comunişti, capitalişti, cornelia ardelean, szabo odon, sorin trancă, iulius delorean

Angajaţii Hotelului Ceres din 1 Mai protestează împotriva directoarei „teroriste” care zice că nu-i lasă să fure

Adrian Cris, Bihoreanul, 22 martie 2009
Două treimi din personalul Hotelului Ceres, aflat în proprietatea Societăţii Comerciale de Tratament şi Recuperare Balneară a Capacităţii de Muncă, din subordinea Casei Naţionale de Pensii, s-au adunat luni dimineaţă în holul hotelului, refuzând să mai lucreze şi protestând împotriva managerului Carmen Jurcan.

În frunte cu barmaniţa Delia Beleneşi, care este liderul unuia din cele două sindicate ale angajaţilor, oamenii s-au plâns presei că directoarea îi jigneşte şi îi terorizează. „Ne terorizează, a pus camere de supraveghere video în hotel, în curte, la recepţie şi în magazii, ne face „ţărani împuţiţi şi nespălaţi” şi toată ziua e cu ochii pe noi”, a declarat Delia Beleneşi, explicând motivul răzmeriţei.

Un alt răzvrătit, ospătarul Teodor Ciorba, repetă aceleaşi acuze. „Nu ne putem înţelege nicicum cu directoarea. Parcă-i buricul pământului…”, a spus el, adăugând că în timp ce pe ei îi verifică la sânge directoarea a angajat firma uneia dintre surorile ei pentru a face lucrări de reabilitare a hotelului.

Managerul acuzat a chemat la Hotel reprezentanţii Poliţiei din Sânmartin, deoarece angajaţii începuseră să dea semne de violenţă, ce-i drept verbală, încercând însă şi să pătrundă cu forţa în biroul directoarei.

Directoarea afirmă că nu a făcut decât să încerce disciplinarea angajaţilor. „Oamenii sunt nemulţumiţi, dar nu e vina mea. Eu nu le cer decât să-şi respecte sarcinile de serviciu. Dacă le cer să spele geamurile comentează şi mormăie… Ştiu că-s supăraţi fiindcă am introdus camere de supraveghere, dar altfel nu puteam pune capăt furturilor. Pe sora ospătarului Ciorba aşa am prins-o cu portbagajul plin de alimente furate din magazie, iar pe spălătoreasă – ştiu că este jenant – tot aşa am descoperit-o că şi chiloţii de acasă şi-i aducea ca să-i spele la serviciu, ori că spăla „la negru” rufăria de la pensiunile private din Băile 1 Mai”.

Managerul Carmen Jurcan afirmă, de asemenea, că şi liderul de sindicat, Delia Beleneşi, i-a asmuţit pe oameni tot fiindcă este cu musca pe căciulă. „Este cercetată de Poliţia economică fiindcă am găsit 70 de facturi neînregistrate în contabilitate”, a afirmat directoarea, explicând că în alimentaţia publică se obişnuieşte ca, în lipsa controalelor riguroase, angajaţii de la baruri să vândă propria marfă, nu cea a unităţii la care sunt salariaţi, profiturile realizate revenindu-le astfel lor.

„Avem probleme cu disciplina. Vă daţi seama că la sfârşitul anului trecut, deşi ştiau că avem control de la Bucureşti, de la societate, nu s-au abţinut să nu fure, şi din 10 porţii de mâncare controlate, la una singură au respectat gramajul”, a mai spus directoarea.

Protestul împotriva managerului Hotelului Ceres a fost declanşat la doar două săptămâni după reinstalarea pe post a lui Carmen Jurcan, printr-o hotărâre a Adunării Generale a Acţionarilor luată în urma unei sentinţe judecătoreşti. Directoarea fusese demisă în urmă cu un an, tot în urma nemulţumirii salariaţilor, dar a dat în judecată Societatea de Tratament şi Recuperare Balneară a Capacităţii de Muncă şi a câştigat procesul.

Stopaţi jaful!

de Adrian Berinde, Informatia de Vest

Controversatul om de afaceri bihorean Gavrilă Ghilea a avut mari probleme în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor efectuate de firma sa. „Informaţia de Vest” face o scurtă retrospectivă a suspectelor afaceri ale acesuia cu statul, mai ales cele din perioada în care era PSD-ist. Cu toate acestea şi deşi nu îndeplineşte măcar una din condiţiile legale, filiala judeţeană a PD-L l-a nominalizat pentru funcţia de prefect.

O nominalizare... apolitică
După cum probabil ştiţi, Gavrilă Ghilea a reuşit să câştige cursa internă din PD-L Bihor pentru nominalizarea la funcţia de prefect. Cu toate că, din partea democrat-liberalilor s-au mai înscris în cursă Traian Abrudan, Mihai Groza, Mircea Matei şi Gheorghe Sârb. Numirea noului prefect o va face, însă, premierul. Şi, deoarece condiţiile legale (înalte studii administrative sau un mandat întreg de parlamentar – n.r.) le îndeplinesc doar Gheorghe Sârb şi Traian Abrudan, s-ar putea ca guvernul să fie reprezentat legal în teritoriu!
Evident, există şi alte... argumente împotriva lui Ghilea. Unul ar fi acela că, indiferent de partidul aflat la guvernare, a ştiut să se adapteze rapid... doctrinelor politice şi principiilor acestuia, neavând nicio problemă în a trece de la stânga spre dreapta spectrului politic. Când guvernarea PSD a lansat proiectul de construcţie a sălilor de sport, Ghilea s-a dovedit a fi un... devotat social-democrat. Tot în timpul guvernării PSD, Construcţii Bihor SA şi-a rotunjit serios conturile prin adjudecarea contractelor de construcţie a sediului Casei Judeţene de Pensii, de pe strada Dunării, a sediului D.G.F.P., de pe strada Cantemir şi a Ştrandului Municipal....

În război cu „Finanţele”...
În ceea ce priveşte sediul D.G.F.P. Bihor, firma patronată de Ghilea a avut mari probleme de... calitate. Cităm, în continuare, dintr-un memoriu întocmit, în urmă cu cîţiva ani, de reprezentanţii instituţiei amintite.
„În temeiul contractului de antepriză numărul 9381/21.10.1991, încheiat între noi şi S.C. Construcţii Bihor SA, aceasta s-a obligat să ne construiască sediul din Oradea, strada Dimitrie Cantemir numerele 2-4, având trei corpuri. O dată cu recepţia preliminară, care s-a concretizat prin procesul verbal numărul 15048/17.11.1997, s-a constatat o serie de deficienţe care trebuiau remediate în termen de 90 de zile de la încheierea procesului verbal. Pentru neexecutarea lucrărilor de reparaţii, D.G.F.P. Bihor a promovat, în 10.09.1998, o acţiune la Tribunalul Judeţean Bihor, având drept obiect „obligaţia de a face” împotriva pârâtei S.C. Construcţii Bihor SA. Prin sentinţa civilă 40/LC/1999, Tribunalul Judeţean Bihor ne-a admis în totalitate acţiunea aşa cum a fost promovată, obligând pârâta să execute lucrările de reparaţii la construcţia D.G.F.P. Bihor, iar în caz de neexecutare, dând posibilitatea reclamantei să execute lucrările de reparaţii cu o altă societate, pe cheltuiala pârâtei. Împotriva acestei soluţii, pârâta a declarat apel. În faza de judecată a apelului, a intervenit între părţi o înţelegere, care a fost consfinţită prin Decizia numărul 221/C/1999 a Curţii de Apel Oradea, în care se consemnează faptul că S.C. Construcţii Bihor SA se obligă a executa lucrările de remediere până la data de 01.12.1999, urmând ca, la data terminării acestora, să se întocmească un proces verbal de recepţie. De asemenea, D.G.F.P. Bihor îşi rezervă dreptul ca, în condiţiile în care executantul nu îşi va respecta obligaţiile, să îl acţioneze în instanţă.
Pârâta nu şi-a executat obligaţiile, ba mai mult, în cursul lunii mai 2001, tencuiala de la corpul A s-a dezlipit, fiind executată necorespunzător. D.G.F.P. Bihor solicită constructorului următoarele: corpul A – remedierea tencuielilor exterioare, conform soluţiei date de proiectant; corpul B – refacerea trotuarului de protecţie; corpul C – repararea tencuielilor la zidul de sprijin. Faţă de toate solicitările noastre, S.C. Construcţii Bihor SA a depus o întâmpinare la data de 08.10.2002, invocând excepţia autorităţii de lucru judecat, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii D.G.F.P. Bihor ca nefondată. La Tribunalul Judeţean Bihor, cauza a fost obiectul dosarului numărul 6482/2002...
În cursul anului 2004, s-au efectuat lucrările de remediere a tencuielii exterioare, placaje de travertin, placaje din marmură la treptele exterioare şi trotuare de protecţie, cu o altă societate de construcţii (S.C. Constructorul Sălard SRL), pe cheltuiala proprie. Valoarea acestor lucrări este de circa 400.000.000 de lei. Astfel, în conformitate cu articolul 23 din HG 237/1994, D.G.F.P. Bihor a comunicat S.C. Construcţii Bihor SA că intenţionează recuperarea acestor cheltuieli şi, conform articolului 720 (1) din O.G. numărul 138/2002, o invită pe data de 25.04.2005 la conciliere. Acţiunea D.G.F.P. Bihor se întemeiază pe: expertiza numărul 275/2001; prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii (garanţia este prevăzută la 10 ani pentru vicii ascunse şi pe toată durata de existenţă a construcţiei pentru rezistenţă); contractul de execuţie (clauzele de garanţie a lucrărilor prevăzute în contract erau de doi ani de la terminarea lucrărilor); procesul verbal de constatare al investitorului şi proiectantului.”
Evident, Ghilea nu a plătit niciodată respectivele lucrări. Din motive uşor de bănuit...

Strada lui Ghilea
În primăvara lui 2000, Primăria Oradea a organizat licitaţie pentru reabilitarea străzilor Olimpiadei şi Berzei. La aceasta a participat şi S.C. Construcţii Bihor SA, care a avut oferta cea mai apropiată de cea estimată de proiectant. De precizat este însă faptul că, patronul firmei, Gavrilă Ghilea, se afla într-o situaţie de incompatibilitate crasă (consilier local şi patron al unei firme aflate în relaţii contractuale cu instituţia în care a fost ales), ca să nu mai vorbim de faptul că ar fi putut avea acces la celelalte oferte!
Deci, Construcţii Bihor S.A. a oferit cel mai mic preţ - 21 de miliarde de lei vechi – şi a câştigat licitaţia. Ulterior, dată fiind alianţa politică locală în care fusese cooptat şi PSD – partid din care Ghilea făcea parte -, în deplin acord cu reprezentanţii UDMR şi PD, acesta a prezentat, la finalizarea lucrărilor, în octombrie 2001, o „notă de plată” ce a totalizat nu mai puţin de... 33 de miliarde de lei vechi!
Culmea, Primăria şi Consiliul Local nu au acţionat în judecată firma lui Ghilea, deci nu au considerat... normal ca aceasta să nu respecte termenii contractului pe care consilierul local îl semnase cu mâna lui, din postura de patron al firmei executante!

Ştrandul şi... altele
Consilierul local Ghilea a încheiat şi alte afaceri... profitabile pentru el, cu Primăria Oradea.
Una dintre acestea a fost „Reabilitarea şi modernizarea perimetrală a Ştrandului Municipal” - valoare estimată la 6,582 miliarde lei vechi – pentru care au depus oferte 7 societăţi: Grup 4 S.A. Cluj-Napoca, Hidroconstrucţia Şantier Lugaş, Selina SRL Oradea, CIAC S.A. Oradea, Construcţii Bihor S.A., Crişana Cons S.A. Oradea şi Conor SRL Oradea. Au fost „selecţionate” Conor şi Construcţii Bihor, ambele ale lui Ghilea, şi a fost declarată câştigătoare Conor, cu o ofertă de 5,758 miliarde. În final, însă, „nota de plată” a fost de 6,503 miliarde!
Pentru lucrarea „Reparaţii bazin cu valuri şi două grupuri sanitare” - valoare estimată la 1,338 miliarde de lei vechi - au depus oferte Conor SRL şi Constar SRL, ambele ale lui Ghilea. A câştigat... Conor, care a efectuat lucrarea pentru 1,609 miliarde!
Pentru lucrarea „Modernizare bazin mare şi grup sanitar la Ştrandul Municipal” - valoare estimată la 13,519 miliarde de lei vechi - au depus oferte Conor SRL, Acomin S.A. Cluj Napoca, CIAC S.A., Precon S.A. şi Ghenau Trade SRL Oradea. Au fost declaraţi „ofertanţi calificaţi” Conor şi Acomin şi a câştigat... Conor, care s-a angajat să facă lucrarea la... curiosul preţ de 11,288 miliarde de lei vechi!
În perioada 2001-2002, firmele lui Ghilea au câştigat şi alte contracte cu Primăria Oradea: „Reparaţii curente instalaţie canalizare, imobil strada N. Grigorescu nr. 7 (Concivia SRL - 46,235 milioane de lei vechi); „Reparaţii contraescarpă Cetatea Oradea” (Concivia SRL - 292,652 milioane); „Consolidare şi reparaţii Corp A, tronson III, Grup Şcolar Partenie Cosma (Concivia SRL - 1,729 miliarde lei); „Consolidare şi reparaţii Corp C Grup Şcolar Partenie Cosma (Construcţii Bihor SA - 314,418 milioane lei); „Canalizare pluvială în parcul Copiilor” (Construcţii Bihor SA - 592,759 milioane lei).



După alegerile din 2004, Ghilea s-a orientat spre noul partid de guvernământ: PD. La doar câteva zile de la... înrolare, conducerea Primăriei Oradea (prin primarul democrat Petru Filip) l-a răsplătit cu un contract pe bani publici: pavarea Corso-ului orădean. În aceeaşi perioadă, împreună cu un alt controversat om de afaceri local – Beniamin Rus, Ghilea a intrat în posesia contractului de construcţie a blocurilor ANL din Sânmartin. O altă lucrare „publică” efectuată de Ghilea a fost cea de reabilitare a străzii Armatei Române, iar anul 2007 i-a adus un nou contract de la stat: casele ANL de pe strada Branului (30 de imobile, cu preţul de vânzare de 800 euro/mp).

Sub presiune!

de Şerban Şerfezi
Informatia de Vest

Filialele bihorene ale celor patru partide parlamentare - PSD, PD-L, PNL şi UDMR - sunt măcinate de scandaluri interne. În PSD şi PD-L, marginalizaţii la „marea împărţeală” pun la punct conspiraţii în vederea instalării altor oameni la conducere. În PNL, au apărut îndoieli în ceea ce priveşte puterea „locomotivei” Bolojan, iar Kiss Alexandru îl atacă public pe Marko Bela.

„Eterna” criză din PSD
În ciuda faptului că s-au văzut „cu sacii în căruţă” în urma ajungerii la guvernare, social-democraţii bihoreni sunt împărţiţi în patru tabere. Care îşi poartă sâmbetele una alteia...
Prima dintre ele şi „la putere” în momentul de faţă este gruparea „Ioan Mang-Lia Pop”. Numită de colegi şi echipa „universitarilor”, aceasta încearcă o schimbare de... discurs la PSD Bihor, după ce filiala a fost „zguduită” serios de episoadele tragi-comice puse în scena publică de fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Mihai Bar. Ajuns senator de Oradea - cu toate că s-a situat abia pe locul patru în colegiul său la alegerile uninominale din noiembrie - Ioan Mang le-a demosntrat celor care l-au contestat înainte de alegeri că are capacitatea de a convinge, cât de cât, electoratul... „Alegerile la nivel judeţean vor avea loc între 20 şi 28 aprilie. Eu sunt hotărât să candidez pentru funcţia de preşedinte. Despre alţi contracandidaţi încă nu ştiu nimic”, ne-a declarat Mang.
Considerat iniţial prea... intelectual pentru electoratul de bază social-democrat, Ioan Mang a reuşit să se impună printr-un fel de a fi sobru şi datorită unui discurs echilibrat. Totuşi, actualul senator nu e sigur că se va situa în „poll-position” pentru şefia filialei judeţene, datorită faptului că a creat nemulţumiri unor sponsori ai partidului din campania electorală, care, la împărţeala posturilor, au rămas cu buza umflată. „Nu poate fi toată lumea mulţumită. Avem un număr limitat de posturi”, mai spune senatorul. „Doar n-am băgat peste un miliard de lei în campanie, ca să nu mi se permită acum să-mi pun oamenii în funcţii de unde să-mi scot şi eu pârleala”, declară, însă, un membru PSD, sub umbrela anonimatului.
La rândul său - chiar dacă va fi nevoit, conform legii, să renunţe la statutul de membru de partid după ce va fi instalat subprefect - fostul deputat Claudiu Pop are, în continuare, aspiraţii de mărire politică. În ciuda faptului că nu a reuşit să ajungă în Parlament, pierzând alegerile în faţa lui Octavian Bot de la PD-L, Pop este creditat de colegi ca un politician în stare să ridice cota partidului. „Vom avea alegeri în această primăvară, în martie sau aprilie, şi până atunci vom vedea cine va candida şi cine nu”, ne-a declarat, circumspect, Claudiu Pop.
O altă tabără din PSD Bihor este concentrată în jurul lui Mihai Bar şi Alexandru Retegan. Rămaşi fără influenţă în partid după eşecul în alegerile locale din vara anului trecut, cei doi foşti lideri judeţeni îşi pregătesc revenirea. Prin urmare, au demarat o campanie susţinută pentru a-şi recuceri poziţiile. Planul lor de bătaie este formarea unei fracţiuni din cei care vor rămâne pe dinafară după împărţirea funcţiilor de conducere a descentralizatelor. Acţiunea de subminare a conducerii interimare se bazează şi pe discreditarea susţinută a grupărilor lui Ioan Mang şi Claudiu Pop, principalul reproş adus acestora fiind acela că s-au izolat de... grosul partidului.

Tensiunile din sânul social-democraţilor nu se opresc aici. Şi în filiala orădeană a partidului animozităţile dau în clocot. De o parte a baricadei este fostul preşedinte al filialei municipale, Dan Matei, iar de cealaltă parte, grupul din jurul consilieri locali Ovidiu Mureşan şi Bogdan Hossu. Matei, însă, a intrat într-un con de umbră după ce a înregistrat un scor lamentabil în cursa pentru funcţia de primar al Oradei. La acea vreme, el era susţinut puternic de Mureşan şi Hossu, însă acum, aripa tânără nu mai pare dispusă să cedeze frâiele organizaţiei municipale, mai ales că Ovidiu Mureşan a fost desemnat preşedinte interimar al acesteia...

Capul lui Filip... vor
Şi Partidul Democrat-Liberal Bihor este măcinat de lupte pentru preluarea conducerii. Poziţia „eternului” Petru Filip este ameninţată atât de gruparea Ştefan Seremi-Gavrilă Ghilea, cât şi de fostul consilier local Mircea Matei, care s-a alăturat, se pare, (de mult) revoltatei organizaţii de tineret.

Noua atitudine a lui Matei faţă de Filip se datorează faptului că acesta din urmă nu pare dispus să recompenseze activitatea politică a fostului consilier local cu nicio funcţie importantă la nivel de judeţ sau în partid. Mai mult, unul dintre vicepreşedinţii filialei judeţene s-a raliat atitudinii lui Matei şi a declarat că Filip se comportă „prea despotic” în partid: „Este de neconceput că Petru Filip a hotărât aproape singur cine sunt favoriţii pentru posturile de directori la descentralizate din partea PD-L-ului. Mă miră faptul că nu apreciază aproape deloc eforturile pe care le-am depus cu toţii în campanie”...
O altă nemulţumire a democrat-liberalilor bihoreni este faptul că actualul deputat Octavian Bot a beneficiat de o prea mare... atenţie din partea lui Filip, chiar dacă, înainte de reînrolarea în PD-L, era unul dintre principalii denigratori ai fostului primar al Oradiei.
Şi deoarece în PD-L Bihor vor avea loc alegeri tot în această primăvară, cuţitele se ascut de pe acum. „Petru Filip este hotărât să candideze în martie pentru funcţia de preşedinte. Va fi un moment al adevărului, prin care acesta doreşte să-şi consolideze poziţia în organizaţia judeţeană şi să infirme cârcotelile legate de posibile urzeli împotriva sa”, declară Ioan Curpaş, secretarul PD-L Bihor.

Instabilitate în PNL
Eşecul în alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut - la nivel de Oradea - a creat disconfort şi în rândul liberalilor bihoreni. În ciuda faptului că Ilie Bolojan a câştigat din primul tur bătălia pentru funcţia de primar al Oradiei, el nu a reuşit să-şi valorifice capitalul de imagine şi în beneficiul celor pe care i-a desemnat personal pe listele uninominale orădene pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Deci, având în vedere faptul că nici viceprimarul Gheorghe Carp nu a ajuns senator, dar nici Mircea Mălan, Dan Octavian şi Eduard Hellvig nu au ajuns deputaţi, poziţia lui Bolojan în partid s-a cam şubrezit.
Desemnarea acestuia în fruntea PNL Oradea, în locul Luciei Varga, pare doar o soluţie de avarie, până la alegerile la nivel municipal care vor avea loc în luna martie. Mai mult, intrarea în opoziţie a liberalilor la nivel naţional va fi resimţită în mod serios de administraţia locală, care nu va mai fi favorită la alocarea de resurse financiare din partea noii guvernări PSD-PD-L. „O soluţie pentru noi ar fi propulsarea lui Radu Ţîrle, preşedintele liberal al Consiliului Judeţean Bihor, în fruntea organizaţiei orădene, în special datorită scorului bun pe care acesta l-a înregistrat la alegerile uninominale din iunie anul trecut”, ne-a declarat un membru din conducerea filialei judeţene a PNL.

Rebelii din UDMR
Şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, filiala Bihor, se află într-o situaţie delicată. Declaraţiile denigratoare ale preşedintelui organizaţiei judeţene, Kiss Alexandru, împotriva conducerii centrale au inflamat climatul de calm aparent în care era învăluită formaţiunea. Mai exact, Kiss l-a atacat dur pe Marko, reproşându-i că nu a fost destul de abil în timpul negocierilor pentru formarea noului guvern, aruncând partidul în opoziţie.
Supărat, Marko Bela pregăteşte debarcarea lui Kiss, fiind tot mai des vehiculat numele lui Szabo Odon, membru în Comisia Reprezentanţilor Unionali la nivel naţional.
Un fapt agravant pentru Kiss este şi... speculaţia la care a recurs episcopul reformat Tokes Laszlo, care se foloseşte de declaraţiile bihoreanului împotriva lui Marko Bela ca exemplu pentru a sublinia neînţelegerile din sânul UDMR.
Preşedintele executiv al UDMR Bihor, consilierul judeţean Szabo Odon, nu vede nicio problemă în faptul că Alexandru Kiss îşi atacă public şeful direct pe linie de partid, pe Marko Bela: „Declaraţiile şi părerile dintr-un partid pot fi divergente. Important este ca acţiunile să fie convergente. Asta înseamnă o democraţie adevărată. Noi vom avea alegeri tot în martie şi până atunci totul este posibil”...

Noi vrem „ciolan”!

de Sorin Cristescu

„Informaţia de Vest” publică, în premieră şi în exclusivitate, listele cu membrii filialelor bihorene ale PD-L şi PSD care şi-au exprimat „disponibilitatea” de a ocupa funcţii de conducere în cadrul instituţiilor descentralizate.

Printre democrat-liberali îi (re)găsim pe fostul primar al Oradiei Mihai Groza şi mulţi dintre actualii şefi ai instituţiilor pe care vor să le conducă în continuare: Călin Vesa, Călin Mocanu, Liviu Lupea sau... Doru Drăghici. Lista social-democraţilor îi cuprinde pe fostul deputat Mihai Bar, dar şi membri de partid care au ocupat funcţii de conducere la nivel judeţean: Alexandru Retegan, Teodor Fericeanu, Ioan Mintaş sau... Ionel Ungur. Interesant este şi faptul că nume necunoscute – Răzvan Paulescu, Gabriela Iova, Eugen Cârmaciu etc. de la PD-L şi Gheorghe Gherman, Felix Cosma, Bogdan Hossu etc. de la PSD – s-au „înscris” pentru mai multe instituţii!

Miză… politică
Unele extrem de importante pentru buna funcţionare a administraţiilor publice locale şi implementarea legislaţiei, altele cu denumiri sofisticate şi înfiinţate fără justificări practice, instituţiile descentralizate generează, mai nou, scandaluri peste scandaluri. Indiferent că se numesc agenţii, autorităţi, direcţii, inspectorate sau oficii, acestea ar trebui să fie permanent la dispoziţia cetăţeanului de rând. În realitate însă, ele adăpostesc cohorte de funcţionari publici care uită în slujba cui sunt şi constituie adevărate mize în jocul politic, doar nu degeaba sunt (supra)numite „puşculiţe de partid”.
Guvernul Boc (PD-L, PSD+PC) a fost validat, la sfârşitul anului trecut, de cele două formaţiuni politice care vor conduce România în perioada imediat următoare. Ulterior, democrat-liberalii şi social-democraţii bihoreni au început negocierile pentru... a-i recompensa pe membrii cei mai devotaţi din teritoriu cu posturi de conducere a instituţiilor descentralizate.
„Vom discuta cu colegii noştri de alianţă. Modul lucru va fi acelaşi ca pentru desemnarea miniştrilor şi se va porni de la zero. După ce vom stabili care partid ce descentralizate va conduce, vom avea o discuţie în interiorul partidului, pentru desemnarea celor mai bune variante pentru respectivele posturi. Trebuie să fie om de specialitate pe domeniu, un bun profesionist şi, nu în ultimul rând, un bun social-democrat”, ne-a declarat, la sfârşitul anului trecut, Claudiu Pop, preşedintele interimar al PSD Bihor. „Încă nu se ştie nimic. După investirea guvernului se vor stabili secretarii de stat, funcţiile de la nivel naţional şi abia apoi, în ianuarie-februarie, vom discuta despre posturile de la nivel judeţean”, spunea şi Petru Filip, preşedintele PD-L Bihor.
Cert este că, la sediile PD-L şi PSD Bihor au fost depuse peste 300 de C.V.-uri, de către membrii şi... protejaţii celor două formaţiuni, care consideră că merită să conducă o instituţie descentralizată. Altfel, se pare că echipele de negociere din partea celor două partide au „împărţit” deja descentralizatele, nominalizările urmând să fie făcute în cursul acestei săptămâni. Până atunci, „Informaţia de Vest” publică, în premieră şi în exclusivitate, listele... care au intrat în posesia noastră!


Listele... ultra-secrete
Direcţia Generală a Finanţelor Publice
PD-L: Emil Guiaş, Dan Puie
PSD: Avram Jeflea, Gheorghe Sebastian Sârb, Emilia Gogoneaţă
- A.F.P Contribuabili mijlocii
PD-L: Adrian Puştea, Aurel Mangra
- Trezorerie: Liviu Iancu
Garda Financiară
PD-L: Eugen Cârmaciu, Cătălin Crivaci, Răzvan Paulescu, Cornel Fraiu
PSD: Liviu Popa Sabău, Nicolae Mocuţa
Direcţia Regională Vamală
PD-L: Călin Vesa
PSD: -
Direcţia Silvică
PD-L: Mateuţă Laza, Călin Mocanu, Ioan Maghiar, Nicolae Beşte
PSD: Gheorghe Roman, Nicolae Bogdan, Mihai Herman, Ion Maioru, Daniel Iova
Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie
PD-L: Simona Vesa, Gabriela Iova
PSD: Simona Bodea, Petru Marian, Călin Florincuţa
Inspectoratul Teritorial de Muncă
PD-L: Liviu Lupea, Gabriela Iova, Florian Oros, Mihai Groza
PSD: Simona Badea, Alexandru Retegan, Ionel Ungur
Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă
PD-L: Doru Drăghici, Mihai Groza
PSD: Dumitru Gherman, Atena Cheregi, Nadia Raţ, Ionel Ungur
Casa de Pensii
PD-L: Ioan Pantea, Gabriela Iova, Mihai Groza
PSD: Leontin Ţârle, Roxana Balaj, Felix Cosma, Ionel Florin Ungur, Nadia Raţ, Ionel Ungur
Direcţia pentru Metrologie Legală
PD-L: Sorin Gale
PSD: Ioan Horga, Ioan Borz
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
PD-L: Florentin Hus, Sorin Gale, Ioan Curpaş
PSD: -
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
PD-L: Nicolae Hodişan, Iştoc, Avrămuţ
PSD: Florian Pavel, Gheorghe Sebastian Sârb, Hortensia Teodoreanu, Ioan Bodea, Florian Furtos
Agenţia de Plăţi şi Investiţii în Agricultură
PD-L: Gheorghe Ardelean, Nicolae Hodişan, Marius Ştefan, Marcela Sferdean, Vasile Tripon, Ioan Marton
PSD: Alexandru Retegan, Fuscaş Camelia, Avram Jeflea, Florian Copil, Florian Pavel
Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
PD-L: Gelu Budău, Octavian Floruţa, Sorin Hodişan, Ioan Lung, Răzvan Paulescu
PSD: Aurel Bâţ, Valerian Andreescu, Remus Moţoc
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare
PD-L: Dacian Iova, Nicolae Mone, Viorica Iovan, Alexandru Tirla
PSD: Nicolae Bogdan, Florin Tăut, Lucan (vrea şi PC)
Biroul de Rentă Viageră
PD-L: Coste Adelina, Constantin Răduş-Tomescu, Aurelia Bogdan, Viorica Iovan
PSD: Florian Copil
Agenţia pentru Protecţia Mediului
PD-L: Călin Mocanu, Viorica Iovan, Răzvan Paulescu
PSD: Dumitru Gherman, Călin Rat, Gheorghe Sebastian Sârb, Dorin Borota
Garda de Mediu
PD-L: Răzvan Paulescu, Călin Mocanu, Eugen Cârmaciu, Lucian Bara, Sorin Hodişan, Florian Oros, Vasile Hus, Ioan Bonchiş
PSD: Dumitru Gherman, Dorin Borota, Silvia Ardelean
Inspectoratul Teritorial în Construcţii
PD-L: Dorin Corcheş, Ioan Bârsan, Marcel Tarţa
PSD: Teodor Fericean, Mitruţ Tentiş, Ioan Mintaş, Felix Cosma
Registrul Auto Român
PD-L: Nicolae Hoduţ, Ioan Ardelean
PSD: Marius Dorca, Adrian Rosmenteniuc, Gheorghe Lupaş, Ovidiu Dăescu
Autoritatea Rutieră Română
PD-L: Ioan Curpaş, Ioan Ardelean, Cristian Ile, Cristian Covaci
PSD: Nicolae Sebastian, Viorel Iepure, Ioan Borz
Inspectoratul Şcolar
PD-L: Tecsi Francisc, Ilie Crăciun, Dorel Luca
PSD: Ioan Chelemen, Dan Matei, Gheorghe Troie, Ioan Fluieraş, Adriana Oniţa, Viorel Ilea, Iuliu Timar
Direcţia pentru Culte, Cultură şi Patrimoniu Naţional
PD-L: Manuel Seleş, Cristian Covaci, Corina Ilica, Ana Martin
PSD: -
Autoritatea pentru Sănătate Publică
PD-L: Nicuşor Lepădatu, Zoie Bitea, Marius Pârcioagă
PSD: Daniela Rahotă, Ioan Urda, Violeta Albu, Petre Teodorescu
Direcţia pentru Sport
PD-L: Sorin Buhaş, Cristian Covaci
PSD: Bogdan Hossu, Felix Cosma, Andrei Deac-Dragomireşti, Iuliu Timar
Direcţia pentru Tineret
PD-L: Cristian Covaci, Aurelia Bogdan, Manuel Seleş, Roland Cocoi
PSD: Bogdan Hossu, Felix Cosma, Andrei Deac-Dragomireşti
Oficiul de Consultanţă Agricolă
PD-L: Rodica Breje, Marius Ştefan, Vasile Tripon
PSD: Ioan Bodea, Florian Copil, Graţian Toescu
Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
PD-L: Octavian Şaitoş, Dorin Corcheş
PSD: Florian Şipoş-Gug, Atena Cheregi, Ionel Florian Ungur, Mincea Ghinel
Direcţia de Statistică –
PSD: -
Îmbunătăţiri Funciare SA
PD-L: Titus Macovei, Dumitru Frese, Mihai Toderici
PSD: Constantin Luncan, Ioan Horga, Vasile Negruţ, Bogdan Hossu, Grigore Bara, Călin Rat
Oficiul pentru Protecţia Consumatorului
PD-L: Lucian Bara, Corina Ilica, Răzvan Paulescu
PSD: Petru Marian, Ioan Bonchiş, Simona Badea
Electrica
PD-L: Sorin Motoca, Eugen Cârmaciu, Mihai Groza
PSD: Ionel Ovidiu Mureşan, Călin Rat, Ioan Galea
Direcţia de Poştă
PD-L: Ioan Jurcuţ, Claudiu Popa, Constantin Tomescu, Viorica Iovan
PSD: Liliana Mureşan, Simona Badea
Drumuri Naţionale
PD-L: Alin Gobiţan, Ioan Pantea
PSD: Cosmin Sânza, Călin Rat, Mircea Păscoi
Casa de Asigurări de Sănătate
PD-L: Violeta Bretan, Marius Pârcioagă
PSD: Avram Jeflea, Ionel Ovidiu Mureşan, Felix Cosma, Ioan Urda, Petre Teodorescu, Emilia Gogoneaţă
Direţia Apelor „Crişuri”
PD-L: Dorel Dume, Titus Macovei, Traian Abrudan, Mihai Groza
PSD: Ioan Bonchiş, Nadia Raţ, Teodor Fericean, Mitruţ Tentiş, Viorel Iuhas, Ioan Mintaş
Loteria Naţională
PD-L: Cristian Ile, Viorica Iovan, Claudiu Popa
PSD: Felix Cosma, Ionel Ovidiu Mureşan, Grigore Bala (vrea şi PC)
ISCIR
PD-L: Eugen Cârmaciu, Nicolae Hoduţ
PSD: -
Direcţia Arhivelor Naţionale
PD-L: Aurelia Bogdan, Ioan Curpaş, Corina Ilica, Cristian Covaci
PSD: Simona Badea,Dorin Pali
Hidroelectrica
PD-L: Sorin Gale
PSD: -
Ocolul Silvic Oradea
PD-L: Suciu, Tirla, Berţe, Păcurar
PSD: -
Agenţia de Prestări Sociale
PD-L: Violeta Bretan, Călin Contrău
PSD: -

Adjuncţii...
Câţiva dintre democrat-liberali au precizat că se mulţumesc şi cu funcţii de director adjunct. În continuare, lista lor.
DGFP – Codrea, Ioan Cosma, Dan Puie, Emil Guiaş
ITM – Diana Micle
AJOFM – Daciana Nica
Casa de Pensii – Diana Micle
ANRM – Iştoc, Ileana Merce
APIA – Cristina Copil, Ileana Merce
DSV – Ciprian Caciora, Beşte, Dan Ardelean, Răzvan Paulescu

32 de... ţinte
În Bihor, funcţionează peste cincizeci de instituţii descentralizate. Treizeci şi două dintre acestea sunt subordonate Prefecturii sau Consiliului Judeţean şi îşi au sediile în Bihor: Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Garda Financiară, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana”, Inspectoratul de Poliţie, Inspectoratul de Jandarmi, Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa de Pensii, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Agenţia de Plăţi şi Investiţii în Agricultură, Oficiul de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Biroul Rentă Viageră, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Garda de Mediu, Autoritatea Rutieră, Inspectoratul Şcolar, Direcţia pentru Culte, Cultură şi Patrimoniu Naţional, Autoritatea de Sănătate Publică, Direcţia pentru Sport, Direcţia pentru Tineret, Oficiul de Consultanţă Agricolă, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Oficiul de Mobilizare Economică şi Pregătire a Teritoriului pentru Mobilizare, Casa de Asigurări de Sănătate, Direcţia Arhivelor Naţionale, „Îmbunătăţiri Funciare” SA, Registrul Auto Român, Direcţia de Statistică şi Direcţia Silvică.
În marea lor majoritate, acestea sunt (deocamdată) conduse de membri ai PNL, PD-L şi UDMR sau de persoane agreate de aceste formaţiuni politice.

„Subordonaţi”... de Bihor
În Bihor îşi au sediul instituţii descentralizate care deservesc şi alte judeţe. După aderarea României la U.E., Direcţia Regională Vamală Oradea s-a transformat în Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj-Napoca, cu sediul la Oradea, şi deserveşte judeţele Bihor, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa, Cluj şi Sălaj. Direcţia Regională a Poliţiei de Frontieră îşi are sediul tot în Oradea şi îi sunt subordonate şi judeţele Satu Mare şi Arad. Compartimentul de Inspecţie Teritorială pentru Resurse Minerale-Ape, aflat în municipiul nostru, „răspunde” de Bihor, Arad, Timiş şi Satu Mare, iar Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Oradea îi sunt subordonate, pe lângă Bihor, judeţele Sălaj, Satu Mare şi Arad. Inspectoratul Teritorial în Construcţii Nord-Vest are în „subordine” judeţele Bihor, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa, Cluj şi Sălaj, iar pentru I.S.C.I.R. a fost arondat şi Satu Mare. O subordonare amplă are şi Îmbunătăţiri Funciare R.A. - Sucursala Someş-Criş, care are în subordine judeţele Bihor, Satu Mare şi parţial Sălaj şi Maramureş, iar Direcţia Apelor Crişuri „dispune” de Bihor şi, parţial, de Arad, Hunedoara, Cluj, Sălaj şi Satu Mare.
În schimb, există câteva instituţii descentralizate care îşi au sediile în alte judeţe, şi doar servicii în Bihor. Nou înfiinţatul Inspectorat Regional pentru Protecţia Consumatorilor îşi are sediul în Satu Mare, iar Direcţia Regională pentru Metrologie Legală, la Cluj. Tot în municipiul de pe Someş îşi au sediile şi R.A. Drumuri Naţionale – Direcţia Regională Cluj, S.C. Electrica SA – Distribuţie Transilvania Nord, Direcţia Regională de Poştă, Sucursala Regională Marfă a C.F.R. şi C.N. Loteria Naţională SA.



Guvernul Boc
PD-L şi PSD+PC vor conduce câte 10 ministere fiecare, iar ministru al Justiţiei a fost numit un independent... de cele două partide, mai precis, un liberal. Iată, deci, care este componenţa Guvernului Boc:
PD-L
1. Premier - Emil Boc
2. Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor - Radu Berceanu
3. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei - Vasile Blaga
4. Ministerul Apărării Naţionale - Mihai Stănişoară
5. Ministerul Finanţelor Publice - Gheorghe Pogea
6. Ministerul Economiei - Adriean Videanu
7. Ministerul Tineretului şi Sportului - Monica Iacob Ridzi
8. Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional -Theodor Paleologu
9. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - Gabriel Sandu
10. Ministerul Turismului - Elena Udrea
PSD+PC
1. Vicepremier – Dan Nica
2. Ministerul Administraţiilor şi Internelor – Liviu Dragnea
3. Ministerul Afacerilor Externe – Cristian Diaconescu
4 . Ministerul Agriculturii – Ilie Sârbu
5. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării – Ecaterina Andronescu
6. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Marian Sârbu
7. Ministerul Sănătăţii – Ioan Bazac
8. Ministerul Mediului – Nicolae Nemirschi
9. Ministerul pentru IMM şi Afaceri - Constantin Niţă
10. Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul – Victor Ponta
Ministerul Justiţiei - Cătălin Predoiu

Ungur redivivus
Abuzurile (a se citi „infracţiunile”) comise de fostul prefect de Bihor Ionel Ungur în perioada în care a condus sucursala judeţeană Petrom nu au fost niciodată investigate şi pedepsite. Vă reamintim că, exasperaţi de jaful şi abuzurile lui Ionel Ungur şi ale grupului infracţional de care s-a înconjurat, un grup de angajaţi ai PECO Bihor s-a decis să dezvăluie „metodele de management” prin care, în timp ce directorul şi-a mărit averea, patrimoniul unităţii a fost jecmănit cu neruşinare. Dezvăluirile incendiare publicate de „Informaţia de Vest” şi preluate de presa centrală nu au provocat, însă, reacţia organelor de cercetare penală şi a conducerii de atunci a Petrom. Mai mult, Ungur a fost promovat după ce OMV a preluat controlul.
Ionel Ungur ar avea mari probleme şi dacă oamenii legii ar verifica doar modul în care a dobândit impresionanta avere: o casă pe str. Olteniei, o casă pe str. Aurel Lazăr, o casă pe str. Delavrancea, un apartament (4 camere) pe str. Snagovului, un apartament (3 camere) pe Bd. Magheru, un apartament pe Bd. Decebal, un apartament pe str. Nufărului, teren în localitatea Bulz, teren în vecinătatea Băilor Felix.
Ei bine, am fost surprinşi să-l găsit pe Ionel Ungur – şi, culmea, şi pe unul dintre fii săi, Ionel Florin – pe lista social-democraţilor