Tunuri cu Romgaz

Zeci de directori din cadrul Ministerului Economiei, ANRE si Romgaz sunt anchetati pentru subminarea economiei nationale si favorizarea InterAgro, firma omului de afaceri Ioan Niculae/Printre invinuiti se afla si secretarul general adjunct din Ministerul Economiei si directorul Romgaz

de Claudia Pirvoiu HotNews.ro

Miercuri, 4 ianuarie 2012, 20:42

Mai multi directori din cadrul Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si societatii Romgaz sunt anchetati pentru ca ar fi favorizat o firma prin preturi preferentiale la gaze, potrivit unui comunicat DIICOT. Acesta mai arata ca procurorii DIICOT au dispus inceperea urmaririi penale fata de un numar de 40 de persoane cu functii de conducere. DIICOT arata ca invinuitii au desfasurat activitati infractionale care au produs un prejudiciu de 126 milioane dolari patrimoniului SNGN ROMGAZ SA si bugetului consolidat al statului

UPDATE Surse apropiate anchetei au declarat ca printre persoanele puse sub invinuire se afla Marcel Adrian Piteiu, membru PDL si director general Romgazsi Ioana Apan (fosta consiliera a lui Codrut Seres, trimis si el in judecata pentru submniarea economiei nationale in alt dosar) - acum presedintele Consiliului de Administratie al Romgaz si secretar general adjunct in Ministerul Economiei,Alpar Kramer (UDMR), fost director comercial al Romgaz, Eugen Mitea (PNL), fost director adjunct al Romgaz si Dan Victor Alexandru, fost secretar de stat in Ministerul Economiei in guvernarea Tariceanu

• UPDATE 1 "Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism- Structura Centrala au dispus inceperea urmaririi penale fata de un numar de 40 de persoane, functionari publici cu functii de conducere din cadrul Romgaz, Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) si reprezentanti ai unei societati comerciale din municipiul Bucuresti, pentru savarsirea infractiunilor de complot si subminarea economiei nationale, prev. de art. 167 alin. 1 si art. 165 alin. 2 C.p", se arata intr-un comunicat al DIICOT. Potrivit unor surse HotNews.ro ar fi vorba de InterAgro, firma omului de afaceri Ioan Niculae.

Omul de afaceri Ioan Niculae a negat acuzatiile, spunand ca nu a fost favorizat de Romgaz si a precizat ca firmele lui nu au datorii la stat.

"Noi nu am primit niciodata gaz la alt pret decat alte companii din Romania. Companiile mele nu au datorii la stat. Intrebati-i pe procurori. Faceti o mare eroare sa dati la o astfel de ora informatii inexacte", a declarat Ioan Niculae la Realitatea TV, citat de Romania Libera.

Niculae a declarat, miercuri seara, pentru Agerpres, ca nu poate face niciun fel de apreciere in legatura cu dosarul instrumentat de DIICOT referitor la prejudicierea patrimoniului SNGN Romgaz SA si a bugetului consolidat al statului, deoarece nu a fost instiintat pe nicio cale oficiala despre o eventuala implicare a sa in acest dosar.

"Nici nu am luat cunostinta oficial de acest dosar. Deci nu pot sa fac niciun fel de apreciere. Nu am fost instiintat pe nicio cale oficiala de acest dosar", a declarat Niculae.

De asemenea, omul de afaceri a precizat ca numele sau a aparut in acest dosar ca urmare a relatarilor din presa centrala si ca nu a primit nicio instiintare oficiala potrivit careia ar fi invinuit in aceasta cauza.

"Ca de obicei in Romania, intai se dau la presa (n.r. informatiile), chipurile scurgeri de informatii, si dau pe surse, dau intr-un ziar care este apropiat DIICOT-ului si dupa aia o preia toata presa romaneasca, o dezbate si deja te-a condamnat pana se declara DIICOT (...)", a mai spus omul de afaceri.

Potrivit DIICOT, invinuitii au desfasurat activitati infractionale care au produs un prejudiciu de 126 milioane dolari patrimoniului SNGN ROMGAZ SA si bugetului consolidat al statului si au avut drept consecinta punerea in pericol a sistemul energetic national.

Activitatea infractionala a vizat modalitatea de contractare de catre societatea comerciala a unor cantitati considerabile de gaze naturale, la preturi mult diminuate fata de cele practicate de SNGN ROMGAZ SA, obtinerea de gaze naturale doar din productia interna, cu eludarea reglementarilor legale in materie precum si mentinerea facilitatilor acordate societatii, in conditiile in care inregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate.

Se mai retine ca activitatea infractionala a generat imposibilitatea repartizarii de catre SNGN ROMGAZ SA a rezervelor necesare pentru realizarea programului national de inmagazinare si cresterea importului de gaze naturale, cu consecinta punerii in pericol a Sistemul Energetic National, ca ramura strategica a economiei nationale si subminarii economiei nationale.

In perioada 28-29 decembrie 2011, la sediul DIICOT au fost audiate 35 de persoane, carora le-a fost adusa la cunostinta invinuirea, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa aiba loc audierea celorlalti invinuiti.

Anchetarea unor directori a fost confirmata si de Ministerul Economiei. "Ministerul Economiei este informat in legatura cu faptul ca mai multi angajati sunt cercetati intr-un dosar instrumentat de catre DIICOT. Respectand principiul prezumtiei de nevinovatie, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri va astepta pronuntarea unei solutii finale in acest dosar, iar in functie de aceasta va lua masurile legale", potrivit unei informatii transmise de Ministerul Economiei la solicitarea HotNews.ro.

• Ministerul Economiei: Producatorii de ingrasaminte chimice auacumulat datorii catre Romgaz inca din 2002

Iar din 2009 pana in octombrie 2010, InterAgro a beneficiat legal de anumite facilitati la achizitionarea gazelor. Practic, producatorii din industria chimica, dar si unele companii din domeniul energetic, au beneficiat pana la 31 octombrie 2010 de gaze naturale doar din productia interna, ceea ce inseamna costuri mult mai mici fata de factura la gaz platita de populatie si semnificativ mai mici fata de orice alt consumator eligibil din Romania.

Masura a fost luata in mai 2009 si a expirat la 31 octombrie 2010. In acea perioada, gazele din productia interna costau aproximativ 160 de dolari/1.000 mc, in timp ce pretul gazului din import ajunge pana la 380 dolari/1.000 mc.

In octombrie 2010, Ministerul Economiei a decis sa nu mai prelungeasca aceste facilitati. "Incepand cu 2002, producatorii interni de ingrasaminte chimice au beneficiat de reduceri comerciale din partea Romgaz, inregistrand importante restante la plata gazelor naturale furnizate, astfel incat, la aceasta data (n.red. noiembrie 2010), datoria reesalonata la plata atinge un nivel de 531 milioane lei, ceea ce reprezinta echivalentul consumului de gaz pe 6 luni pentru aceasta categorie de consumatori", mai sustinea atunci Ministerul Economiei.

Combinatele lui Neculae au primit gaze la pret redus timp de 16 luni

Practic, timp de 16 luni, din vara lui 2009 pana in toamna lui 2010, combinatele lui Ioan Niculae au fost principalul beneficiar al unei facilitati a Guvernului care le permitea sa fie alimentate doar cu gaze din productie interna motivul invocat fiind salvarea industriei chimice autohtone.

Potrivit Romania Libera, primele contracte semnate de Ioan Niculae, prin societatile pe care acesta le detine cu Romgaz, au fost facute in timpul cand la conducerea Ministerului Economiei se afla liberalul Varujan Vosganian.

Potrivit sursa citat, la acest moment Vosganian nu are nicio calitate in dosarul deschis la DIICOT.

Dupa ce facilitatea oferita de Guvern a expirat, Niculae a amenintat ca isi va inchide toate fabricile si ca va trimite 8.000 de oameni in somaj pentru ca nu poate functiona altfel decat cu gaz ieftin in vremuri de criza. Lucru care s-a si intamplat.

Dupa sistarea ajutorului guvernamental, InterAgro a anuntat la inceputul lui 2011 ca inchide, pe rand, toate combinatele sale chimice. Lucru ce s-a si intamplat. Cu toate acestea, dupa o luna, in mai 2011, InterAgro a anuntat ca redeschide combinatele Donau Chem Turnu Magurele si Gaproco Piatra Neamt, motivand cu cererea mare de pe piata.

InterAgro detine sase combinate de ingrasaminte chimice (Donau Chem Turnu Magurele, Chem Gaz Slobozia, GA-PRO-Co Piatra Neamt, Amurco Bacau, Viromet Victoria si NitroPoros SRL Fagaras), fiind unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din tara.

Ioan Niculae este unul dintre cei mai bogati romani, cu o avere estimata la 1,1 miliarde de euro, si controleaza grupul Interagro. Aceasta companie face parte, alaturi de combinatul de aluminiu Alro Slatina, combinatul siderurgic ArcelorMittal Galati, grupul InterAgro si combinatul de ingrasaminte chimice Azomures, din categoria de consumatori intreruptibili care se bucura, prin lege, de resurse ieftine de energie.

Hoția Petrom ce afaceri fac oamenii noștri politici cu averea poporului român

Statul a oferit OMV Petrom zăcăminte de 14 miliarde de dolari

Două miliarde de dolari este suma pe care OMV o va încasa din producţia de gaze naturale, în plus faţă de estimările iniţiale ale consultanţilor
România este fruntaşă în Uniunea Europeană la creşterea preţului benzinei. Carburanţii s-au scumpit de trei ori în doar zece zile, cel mai ieftin sortiment de benzină ajungând la un nou prag istoric de peste 5 lei/litru. În timp ce consumatorii de rând ameninţă cu protestele, Emil Boc, premierul României cere explicaţii instituţiilor abilitate. În urmă cu două zile, în cadrul unei emisiuni Boc a solicitat Consiliului Concurenţei să verifice dacă există o situaţie de monopol pe piaţa carburanţilor, cerând în acelaşi timp Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) să analizeze profitul companiilor din domeniu. Fără prea multă demagogie politică şi afirmaţii "curajoase" în prime time, calculul profitului unei companii de profil este simplu.

Jurnalul Naţional vă prezintă afacerea secolului cu zăcămintele de petrol din România, în urma căreia vorbim de încasări minime de circa 14 miliarde de dolari ale OMV Petrom (SNP)! Dacă preţul barilului de petrol este de circa 90 de dolari, iar SNP PETROM SA are rezerve de circa 1 miliard de barili de petrol şi OMV Aktiengesellschaft Austria extrage barilul de petrol din România la un cost de circa 20 de dolari, rezultă că doar din vânzarea petrolului (fără produsele rafinate sau rezultate după rafinare) Petrom poate avea încasări de circa 14 miliarde de dolari! Toate acestea în condiţiile în care s-ar exploata doar 20% din capacitatea unui zăcământ.

Una dintre cele mai avantajoase afaceri cu statul român din toate timpurile a început în decembrie 2004, pe când, cu un simplu vot, aleşii noştri au decis să privatizeze Societatea Naţională a Petrolului PETROM – SA Bucureşti. "Privatizarea" a fost gândită în interesul poporului român desigur, iar rezulta­tul a fost cel aşteptat: înstrăinarea celei mai importante companii ro­mâ­neşti către o altă companie de­ţi­nută majoritar de un alt stat! Aface­rea petrolului românesc vândut pe doi lei statului austriac a avut la bază pre­vederi contractuale care vor mai adu­ce şi alte pierderi pentru Ro­mâ­nia. Astfel că, prin contractul de pri­va­tizare din 2004, sta­tul, la recomandarea consultanţilor, a acordat Petrom o facilitate fiscală denumită "cotă ecologică". Vorbim practic de un stimulent care îi permite investitorului austriac să nu plătească anual impozit pe profit în valoare de mai multe zeci de milioane de dolari.

Cum s-a ajuns la vânzarea aurului negru pe aproape nimic? Primul pas a fost în 2000, când Traian Bă­ses­cu, la vremea aceea ministru al Trans­por­­turilor a semnat un memorandum cu Banca Mondială prin care sta­­tul român îşi asuma privatizarea com­­paniilor energetice şi a sistemului bancar. Apoi statul a trecut la pri­va­­tizarea Petrom. Responsabilitatea pri­vatizării a fost disipată în Par­la­ment, vânzarea fiind aprobată prin lege specială.

Stenogramele şedinţelor Sena­tului din 2004 arată că aceştia au discutat o singură zi pe tema celui mai im­portant document de privatizare al ul­­timilor 15 ani! Aşa că re­coman­dă­ri­le consultanţilor, întărite de cere­rea investitorilor, au făcut ca documentaţia privind privatizarea Petrom să conţină o clauză care impune stabi­litatea cotei ecologice vreme de zece ani! Potrivit analiştilor, Petrom a primit, în acest fel, un ajutor de stat mascat în spatele unor rezerve obliga­to­rii de ţiţei şi gaze naturale. La ni­ve­lul anului 2005, vorbim de circa 100 de milioane de dolari.

La sfârşitul anului 2002, es­ti­mările firmei de consultanţă Jacobs, membră a consorţiului de consultanţi pentru rezervele de ţiţei ale compa­niei Petrom, indicau 128 milioane to­ne, iar cele de gaze naturale, 101 mi­liarde mc. Consultanţii au anunţat că, potrivit standardelor inter­na­ţio­nale de contabilitate, rezervele erau de 70 milioane tone de ţiţei şi aproxi­mativ aceeaşi cantitate în miliarde metri cubi de gaze naturale. În plus, Petrom mai are rezerve de 7 miliarde metri cubi de gaze naturale în Kazahstan. Acelaşi consultant recunoştea că s-a bazat pe ci­frele furnizate de Petrom, motiv pentru care ar fi fost necesar un audit in­de­pendent.

În 2005, la un an de la preluarea Petrom, OMV a vândut aproape 7 mi­­liarde metri cubi de gaze, la un preţ me­diu de 100 de dolari mia de metri cubi. Cu 36 de dolari mai mult decât au estimat consultanţii în momentul eva­luării Petrom! În plus, preţul ga­zelor naturale importate a crescut în 2005 cu 37% faţă de 2004 (preţ mediu 218 dolari/1.000 de metri cubi). Toate acestea, în timp ce Cre­dit Suisse First Boston şi ING prognozau doar 76 do­lari. Un simplu calcul indică o sub­eva­luare anuală a afacerii "Petrom" de peste 100 de milioane de dolari. Practic, 2 miliarde de dolari este suma pe care OMV o va încasa din pro­duc­ţia de gaze naturale, pe durata ce­lor zece ani, în plus faţă de es­ti­mă­rile făcute de consultanţi. Mai mult, re­devenţa pentru statul româna a fost stabilită pentru zece ani, la aceeaşi cotă, între 3 şi 13%, având un nivel mo­dic spre deosebire de condiţiile din alte ţări. Spre exemplu, Libia pri­meş­te un procent de 80% din petrolul extras. O iniţativă legislativă privind co­rectarea greşelilor stategice a contractului OMV Petrom a existat încă din 2007. Patru ani mai târziu, nimeni nu a plătit pentru privatizarea atât de dezavantajoasă.

În 2004, înainte de privatizare, SNP PETROM SA deţinea: rezerve estimate la 1 miliard de barili de petrol şi 101 miliarde de mc de gaze na­turale; 30 de milioane de mp de te­ren; 13.856 de sonde petroliere, cu o producţie zilnică de 220.000 de ba­rili de petrol; o capacitate de rafinare de 8 milioane de tone de petrol anual în rafinăriile Arpechim Piteşti şi Pe­trobrazi Ploieşti; o reţea de distribuţie formată din 600 de staţii de benzină (din care 1/3 erau aduse la standarde europene), 145 de depozite, 1.540 de autocisterne rutiere, 1.470 de va­goa­ne de cale ferată, peste 15.000 km de conducte pentru transportul de petrol şi gaze naturale şi stocuri în valoare de 1.312.100.000 RON şi un nume­rar de 160.000.000 Euro.

Statul a privatizat Petrom pe degeaba
Austriecii de la OMV şi-au scos banii pe care i-au dat pe Petrom în 2004 datorită contractului inteligent negociat de către ei la acea vreme. Grupul austriac a luat ca dividende circa 405 milioane de euro de când a preluat controlul celei mai mari companii din România.

La aceasta se adaugă alte 400 de milioane de euro pe care statul o să-i bage în ecologizarea batalurilor pe­troliere aparţinând Petrom, deoa­re­ce o clauză din contractul de privati­zare leagă statul român de mâini. Eco­logizarea a 80 de astfel de situri pe­troliere va costa în total 450 de mi­lioane de euro, din care Petrom dă doar 50 de milioane de euro. Dar să-l lăsăm pe Laszlo Borbely, ministrul Mediului să spună cum vine asta: "Multe dintre aceste situri sunt în zona unor companii private. Va trebui să găsim o modalitate legală. Noi nu putem să dăm bani pentru eco­logizare doar din fonduri de la Uniu­nea Europeană. La nivelul Pe­trom, trebuie să ecologizeze şi să în­chidă bataluri care sunt de peste 80 în va­loare de 450 milioane euro. Aşa de inteligent au negociat colegii contractul în 2004, încât ei (Petrom – n.r.) trebuie să dea 50 milioane euro, iar restul trebuie să dăm noi (statul – n.r.). Pentru asta, trebuie găsite unele metode care sunt folosite în alte ţări. Metalele extrase din acele bataluri pot fi refolosite. Este un business", explica Borbely în 30 noiembrie 2010 în cadrul unui forum de specialitate.

Din profitul obţinut din afacerea Petrom, OMV a ridicat dividende de 100 de milioane de euro în 2005, 155 mi­lioane de euro anul următor şi aproape 160 de milioane de în 2007. Astfel, per total ar fi 805 milioane de euro, adică mai mult decât cele 669 de milioane de euro pe care austriecii i-au plătit statului român pentru 33% din acţiunile Petrom. E adevărat, OMV a plusat diferenţa până la 1,5 mi­liarde de euro folosind restul de bani la o majorare de capital prin care a ajuns la 51%. Dar pe de altă parte, 234 de milioane de euro din aceşti bani i-a folosit în 2006 într-o tranzacţie controversată prin care a cum­părat 178 de staţii de benzină de­ţinute de OMV în România, Bulga­ria, Serbia şi Muntenegru. Acu­za­ţiile au curs gârlă atunci din toate părţile pe motiv de export de profit, mai ales dacă ne uităm că Petrom a fost dat cu 600 de benzinării, două rafinării, toa­tă producţia de petrol a ţării şi ju­mă­tate din cea de gaz. (Daniel Ionaşcu)

CNADNR a plătit şi ea sondele OMV
Jurnalul Naţional a relatat în 2009 modul în care statul român, prin CNADNR, a plătit cu vârf şi îndesat relocarea unor sonde ale OMV Petrom. Câm­pul petrolier de la Suplacu de Barcău s-a nimerit exact pe traseul Au­to­stră­zii Transilvania. Acesta s-a dovedit un zăcământ "foarte important" pentru OMV, având o producţie de petrol de aproximativ 1.000 tone/zi. Iniţial, soluţia adoptată de companie ducea autostrada pe lângă câmpul petrolier. Răsturnarea de situaţie ne costă cam mult – 250 milioane de eu­ro. Viaductul care va traversa câmpul petrolier se dovedeşte extrem de cos­tisitor! Alte sume suplimentare, tot de la buget, vor fi date de CNADNR pentru relocarea unei părţi din sondele din judeţul Bihor, dar şi pentru ex­pro­prieri. "Proiectul de relocare a sondelor şi a facilităţilor din zonă este ga­ta, este avizat de companie, urmând să se întocmească partea de exe­cuţie şi par­tea financiară. Toate aceste costuri vor fi suportate de CNADNR", a precizat pentru Jurnalul Naţional un comunicat al OMV Petrom

Hidroelectrica a pierdut 210 mil. euro din contractele bilaterale, în doar un an

Hidroelectrica a vândut energie electrică sub preţurile de pe piaţă, în cantităţi care au depăşit producţia proprie disponibilă, şi a achiziţionat energie la preţuri peste cele din piaţă pentru a acoperi contractele sale de vânzare, iar din această afacere a pierdut aproape 900 de milioaane de lei, cel puţin. Concluzia apare într-un raport al SAR.

Preţul mediu din contractele bilaterale încheiate de Hidroelectrica cu furnizorii privaţi de energie, aşa-numiţii băieţi deştepţi, a fost de 102 lei/MWh în 2009, în condiţiile în care preţul mediu de pe piaţa de energie (pe piaţa administrată de OPCOM), de la finalul lui 2008 pentru livrare în 2009 a fost de 170 de lei, potrivit unui raport al Societăţii Academice din România (SAR): Dată fiind cantitatea de 11,6 TWh de energie contractată bilateral, ar rezulta, potrivit SAR, o pierdere de 788 de milioane de lei, la care s-ar mai adăuga alte aproape 10 milioame, din pierderile cauzate de preţurile pentru energia exportată, mai mici decât ce putea obţine compania pe piaţa OPCOM.

“În 2009, toate producţia disponibilă a Hidroelectrica pentru piaţa concurenţială a fost vândută în termeni necompetitivi, prin aceste contracte încheiate anterior. Cu toate acestea, până la sfârşitul anului 2009, unele dintre aceste contracte pe termen lung, netransparente, a expirat şi aproximativ 2 TWh ar fi fost disponibili pentru licitaţia competitivă pe OPCOM începând cu anul 2010. Cu toate acestea, conducerea Hidroelectrica a aprobat, în 2009, extinderea a unora dintre aceste contracte “băieţii deştepţi” pentru încă cinci ani, într-adevăr la preţuri uşor mai mari. Deşi condiţiile din aceste contracte nu sunt publice, se pare că preţul din aceste contracte este negociabil anual. Nu e clar de ce aceste contracte în derulare nu pot fi negociate la preţuri comparabile cu cele pentru contractele de un an pe OPCOM” se arată în raportul SAR.

Pe de altă parte, Hidroelectrica a contractat prea multă energie electrică, pentru traderi şi a fost obligată să cumpere de la ceilalţi producători, mai scump, pentru a-şi putea onora obligaţiile contractuale.

Iată ce spune SAR: “Hidroelectrica cumpără energie de la alţi producători (în special de la foarte ineficienta centrală Deva pe huilă, Paroşeni, sau ELCEN), pentru a-şi îndeplini obligaţiile sale de vânzare. În 2009, Hidroelectrica a produs 15.5 TWh, mai puţin decât producţia medie a acesteia, în condiţii meteorologice normale de 17,4 TWh, dar această producţie redusă a fost, cel puţin în parte, previzibilă (din cauza unei întreruperi programate pentru reabilitarea centralei electrice Lotru, care a condus la o scădere a producţiei de 7-8%). Deci, nu ar trebui ca Hidroelectrica să vândă energie electrică în cantităţi mai mari decât producţia estimată, ştiind că pentru cantitatea pe care nu o poate produce va trebui să cumpere energie scumpă de pe piaţă. Decalajul de 2.5 TWh în 2009 a fost acoperit prin achiziţii de la Termoelectrica (la 238 lei / MWh), Deva-Mintia (la 239 RON / MWh), Turceni (179 RON / MWh), sau Craiova (195 RON / MWh). Aceste cantităţi au fost contractate direct, fără a fi tranzacţionate competitiv pe OPCOM, şi sunt la preţuri mai mari decât cele de pe OPCOM (205 faţă de 190 RON / MWh, în medie)”.

ONG-ul mai spune că nici ANRE, nici Consiliul Concurenţei nu au investigat această practică, în ciuda impactului asupra concurenţei pe piaţa de energie.

În ultima scrisoare de intenţie către FMI, pe baza căreia a fost aprobat acordul cu instituţia financiară, Guvernul și-a obligația de a aduce contractele la prețul pieței. Într-o declaraţie pe această temă, fostul director Mihai Davis, actualmente membru în CA al companiei, a spus că problema este practic rezolvată. “Hidroelectrica nu mai vinde nimănui curent sub 130 de lei” a spus David. Puteţi citi aici în totalitate declaraţia oficialului.

Sursa: http://e-nergia.ro/2011/04/hidroelectrica-a-pierdut-210-mil-euro-din-contractele-bilaterale-in-doar-un-an/

Șpagă cu directori de instituții publice

eBihoreanul.ro > Bihor > 24.01.2011

Directorul adjunct al RAR Bihor arestat pentru luare de mită, şeful instituţiei cercetat în stare de libertate

Directorul adjunct al Registrului Auto Român Bihor, Mihai Domocoş, a fost arestat pentru 15 zile de Tribunalul Bihor pentru luare de mită, în urma unui flagrant organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - serviciul teritorial Oradea şi lucrători ai Direcţiei Generale Anticorupţie Bihor. Directorul executiv al RAR Bihor, consilierul local Cristian Ile(foto), este anchetat pentru aceeaşi infracţiune în stare de libertate.

Potrivit unor surse din cadrul DGA Bihor, Domocoş a fost reţinut joi noaptea de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru 24 ore, în urma unui flagrant organizat în sediul RAR Bihor, după orele de program.

Directorul adjunct al RAR a fost surprins după ce a preluat 100 euro de la o persoană. 50 euro erau daţi pentru ca directorul să faciliteze omologarea de urgenţă şi cu obţinerea unei reduceri din plata integrală a taxei de poluare pentru o maşină (reducere acordată pentru unele probleme la aspectul exterior sau interior al autoturismului), iar alţi 50 euro pentru a facilita omologarea unui alt autoturism pe o persoană cu handicap, această categorie fiind scutită de plata taxei.

Ulterior, vineri noaptea, în urma unor audieri prelungite la sediul DNA Oradea, procurorii au cerut judecătorilor Tribunalului Bihor arestarea lui Mihai Domocoş pentru 29 de zile, solicitare care a fost admisă doar în parte, magistraţii dispunând încarcerarea directorului adjunct al RAR Bihor doar pentru 15 zile.

Soluţia a fost atacată de procurorii DNA prin recurs, urmând să se judece marţi la Curtea de Apel Oradea.

Potrivit surselor DGA, ancheta este doar în fază incipientă, cei doi manageri ai RAR fiind suspectaţi că fac parte dintr-o reţea care acţiona încă de anul trecut şi care a înmatriculat peste 1.000 de autoturisme, BMW, Audi, Mercedes, pe numele unor persoane cu handicap, care au acceptat acest lucru contra unor sume modice, de 200-300 lei.

"În perioada 2010 - 2011, inculpatul Domocoş Mihai, în calitate de funcţionar cu atribuţii de control în cadrul Registrului Auto Român - Reprezentanţa Bihor, a pretins şi primit diferite sume de bani de la mai multe persoane, în vederea programării imediate pentru verificare a autovehiculelor la R.A.R. Bihor, a verificării şi omologării acestora în vederea înmatriculării în circulaţie, prin eludarea totală sau parţială a taxei de poluare (taxă de primă înmatriculare). Eludarea taxei de poluare se realiza prin înmatricularea unor autovehicule pe numele unor persoane cu handicap care sunt scutite, prin lege, de plata unei astfel de taxe", se arată în Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurorii DNA.

Cristian Ile, directorul RAR cercetat în stare de libertate, este membru PDL. Fost consilier judeţean, la alegerile din 2008 Ile a candidat pentru un loc în Consiliul Local Oradea, ocupând locul 10 pe lista partidului. El a devenit consilier local în mai 2009, după retragerea din deliberativ a fostului primar interimar Mihai Groza, care a preferat postul de director coordonator al Hidroelectrica Oradea, funcţie incompatibilă cu calitatea de ales local.

Denunţător, unul din intermediarii şpăgilor

Potrivit unui comunicat al DGA Bihor, ancheta în caz a pornit de la investigaţiile intreprinse de poliţiştii Serviciului Judeţean Anticorupţie Bihor, în cazul a două persoane suspectate de trafic de influenţă în formă continuată, intermediarii mitei între proprietarii autoturismelor şi şefii RAR Bihor.

"Din primele cercetări a rezultat că, în perioada anilor 2010 - 2011, cei doi au pretins şi primit diferite sume de bani de la mai multe persoane, prevalându-se de influenţa avută la diferiţi funcţionari din cadrul Registrului Auto Român - Reprezentanţa Bihor, în vederea programării imediate pentru verificare a unor autovehicule la RAR Bihor, verificării şi omologării acestora în condiţii preferenţiale, prin eludarea totală sau parţială a taxei de primă înmatriculare. Cauza a fost sesizată de poliţiştii DGA Bihor Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Anticorupţie Oradea, în cursul anului 2010", se arată în comunicat.

Ulterior, una din persoanele cercetate a formulat un autodenunţ, motiv pentru care în după-amiaza zilei de 20 ianuarie, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul DNA Oradea, s-a organizat o acţiune finalizată cu prinderea în flagrant a directorului adjunct al RAR Bihor.

După flagrant, poliţiştii DGA Bihor au efectuat percheziţii atât la sediul RAR Bihor, cât şi la domiciliile directorului adjunct al RAR Bihor şi ale celor doi orădeni anchetaţi pentru trafic de influenţă, percheziţii la care au participat şi ofiţeri ai DGA Satu Mare.

În urma anchetei, directorul adjunct al RAR şi unul din intermediari au fost reţinuţi pentru 24 ore, primul, pentru luare de mită iar cel de-al doilea pentru trafic de influenţă, denunţătorul primind interdicţia de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 30 zile.

O zi mai târziu, după arestarea directorului adjunct al RAR, Mihai Domocoş, procurorii DNA au dispus punerea în libertate a persoanei reţinute pentru trafic de influenţă, şi a dispus prin ordonanţă măsura obligării acesteia de a nu părăsi localitatea pentru 30 zile.

"Cercetările în cauză sunt continuate de ofiţerii DGA, în baza ordonanţelor de delegare emise de procurorul de caz, în vederea documentării întregii activităţi infracţionale şi pentru identificarea şi tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate", se mai arată în comunicat.

Laura Gal

Unde se văd crăpăturile din sistem?

Sursa: Oamenii care dau la partid mai mulţi bani decât câştigă. Finanţarea campaniilor electorale http://cursdeguvernare.ro/oamenii-care-dau-la-partid-mai-multi-bani-decat-castiga-finantarea-campaniilor-electorale.html

Traian Băsescu propunea săptămâna trecută ca fiecare candidat la alegeri să fie finanţat cu 50.000 de lei din bani publici, astfel încât să fie adusă sub control mita electorală şi finanţările nejustificarte.
Cursdeguvernare.ro pune astăzi faţă în faţă cu propunerea preşedintelui realitatea din teren. Campaniile electorale sunt finanţate în România şi cu bani care nu pot fi justificaţi. De regulă, cu bani negri, intraţi în circuitul electoral prin donaţii. Prezentăm câteva exemple de donatori care au dat bani mai mulţi decât veniturile lor declarate. Toţi candidaţii importanţi au beneficiat de astfel de finanţări la ultimele alegeri prezidenţiale: de la Băsescu, la Geoană şi Antonescu.

Iată exemplele. Cel puţin 13 oameni politici au donat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009 sume de bani mai mari decât veniturile legal realizate şi făcute publice în declaraţiile de avere.

Printre aceştia: un deputat, un primar de sector, un secretar de stat, un preşedinte de consiliu judeţean, consilierul unui deputat şi mai mulţi consilieri judeţeni sau locali. Şapte dintre ei au donat bani nejustificaţi candidatului PDL la prezidenţiale, Traian Băsescu, trei au făcut donaţii canditatului PSD, Mircea Geoană, iar alţi trei candidatului PNL, Crin Antonescu. Suma totală suspectă de evaziune fiscală se ridică la aproape o jumătate de milion de lei (436.019 lei).

Numărul celor care nu justifică banii donaţi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale este mult mai mic decât cel înregistrat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, când circa 100 de politicieni au donat aproape un milion şi jumătate de lei nejustificaţi.

Politicienii-donatori de bani nejustificaţi prin veniturile obţinute pot fi împărţiţi în trei categorii:

• Cei care au donat la partide sume de bani mai mari decât veniturile realizate în anul 2009.
• Cei care au donat toţi banii câştigaţi partidului şi care nu se ştie din ce bani au trăit/mâncat/plecat în concedii/plătit taxe şi impozite către stat timp de un an de zile.
• Cei care au donat sume comparabile cu câştigurile din 2009, dar care pe lângă donaţiile făcute şi-au mai deschis conturi şi/sau şi-au cumpărat proprietăţi, astfel încât sumele adunate depăşesc veniturile oficial menţionate în declaraţiile de avere.

Documentarea acestui subiect a avut la bază un principiu simplu: au fost comparate sumele de bani donate partidelor politice pentru a susţine campania electorală din 2009, publicate în Monitorul Oficial, cu declaraţiile de avere aferente anului 2009 ale persoanelor cu funcţii publice.

Numărul celor care au cotizat în campaniile electorale sume mai mari decât veniturile declarate este posibil să fie mai mare. Asta pentru că demnitarii şi funcţionarii publici şi-au declarat veniturile din 2009 abia la finele anului 2010: legea de funcţionare a ANI a fost declarată neconstituţională în aprilie anul trecut, în urmă contestării ei la Curtea Constituţională de către avocata Alice Drăghici. Iar noua lege a fost adoptată abia în toamna lui 2010.

Mai menţionăm un lucru: finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale este un subiect de permanentă actualitate pentru oameii politici. Săptămâna trecută, chiar preşedintele Traian Băsescu, pentru a cărui campanie s-au donat sume nejustificate prin venituri, a propus ca finanţarea campaniilor electorale să se facă de la bugetul de stat în cazul candidaţilor pentru Parlament sau de la bugetele locale pentru candidaţii la alegerile din teritoriu. „Trebuie să avem forţă să întrerupem mita electorală şi să curăţăm alegerile, asumându‑ne standarde de cost pe fiecare candidat şi dându-i bani de la bugetul de stat sau de la cel local”, a explicat şeful statului.

Dacă această propunere se va materializa, situaţiile în care unii politicieni donează bani pe care nu îi justifică nu vor mai exista, însă costurile de campanie vor fi preluate automat de întreaga populaţie.

Partidul Democrat-Liberal – sumă nejustificată 218.629 lei

Cristian Poteraş – primarul Sectorului 6 Bucureşti:

Venituri în 2009 – 51.206 lei

Donaţie în 2009 – 200.000 lei

Diferenţa nejustificată – 148.794 lei

Unul dintre cei mai bogaţi politicieni PDL în trecut, Cristian Poteraş nu mai deţine mare lucru în acest moment. Acesta a divorţat de soţia sa în vara anului trecut, iar în presă s-a vehiculat că de fapt divorţul este unul de formă, menit a pune la adăpost averea primarului. Însă tot în presă s-a scris că cei doi soţi au convenit în urma partajului, realizat pe cale amiabilă, să împartă în mod egal averea dobândită. Totuşi, potrivit declaraţiei de avere, primarul Poteraş nu a deţinut în 2009 nicio firmă şi nu a avut niciun alt venit în afara salariului încasat de la Primărie, de 51.206 lei

Nicolae Ivăschescu – secretar de stat Ministerul Muncii:

Venituri în 2009 – 25.294 lei

Donaţie în 2009 – 25.000 lei

Nicolae Ivăchescu este secretar de stat cu Protecţia Socială în Ministerul Muncii. Averea sa este una care poate intra oricând în vizorul Fiscului având în vedere că deţine proprietăţi pe care, teoretic, cu greu ar putea fi justificate din veniturile declarate.

Cu un salariu lunar de numai 10.547 lei pe care îl încasează şi el şi soţia sa, şi cu o firmă (Real Leasing IFN SRL) care a înregistrat o pierdere în 2009 de 2,4 milioane de lei, de 547.000 lei în 2008, şi peste 300.000 lei în 2006, Ivăchescu deţine sute de metri sau chiar mii de metri pătraţi de teren intravilat la Cornu, Predeal, Corbeanca , dar şi o casă şi un teren în Voluntari.

Secretarul de stat a acordat două împrumuturi unor persoane fizice, de 380.000 de euro şi de 1,6 milioane de lei, dar are şi datorii către bănci sau persoane fizice de 798.000 de euro, din care 150.000 de euro împrumutaţi în 2009, dar şi 49.000 de lei. La toate aceste împrumuturi uriaşe, Ivăchescu ar trebui să plătească rate lunare de mii de euro, în condiţiile în care împreună cu soţia câştigă 2.107 lei lunar. În plus, secretarul de stat nu şi-a menţionat firma nici în declaraţia de avere, nici în cea de interese.

Silviu Văduva – consilier local Primăria Sector 6:

Venituri în 2009 – 37.305 lei

Donaţie în 2009 – 199.500 lei

Diferenţă nejustificată – 148.794 lei

Silviu Văduva a realizat venituri în 2009 de 37.305 lei din salariul încasat de la MMFCS, din îndemnizaţia de consilier local şi cea din Consiliul de Administraţie de la RADET. Deşi are venituri modeste, Văduva a acordat un împrumut de 400.000 de euro firmei sale, Urban Media Solutions SRL, firmă cu pierderi de circa un milion de lei în 2008 şi 2009, dar şi un împrumut de 1,25 milioane de euro unor „persoane fizice”. Cu modestele sale venituri, Văduva s-a angajat şi într-un credit bancar de 960.000 de euro pe care l-a luat în 2008 pentru numai trei ani, scadent în 2011, la care a avut de achitat rate de mii de euro lunar. Şi a găsit şi un miliard şi jumtate de lei vechi pentru partid.

Corneliu Olar – deputat PDL de Alba:

Venituri în 2009 – 57.062 lei

Donaţie în 2009 – 22.000 lei

Pare că veniturile sunt mai mari decât donaţia făcută la partid. Pare: pentru că în 2009, deputatul Constantin Olar a constituit un depozit bancar în valoare de 68.255 în condiţiile în care suma de bani rămasă după ce a făcut donaţia către partid este de 35.062 lei. Deputatul este acţionar la o firmă, Olarys SRL, care în 2009 a avut un profit de 5.700 lei, şi nu a declarat dividende încasate.

Eugen Gheorghe – consilier local Primăria Sector 6:

Venituri în 2009 – 57.227 lei

Donaţie în 2009 – 92.000 lei

Diferenţă nejustificată – 34.773 lei

Consilierul local Eugen Gheorghe a realizat veniturile din salariul său şi al soţiei, din îndemnizaţia de consilier local şi din dividendele încasate de la două firme pe care le deţine. A donat la partid mai mult decât a declarat că a putut să câştige.

Claudiu Maior – viceprimar Târgu Mureş:

Venituri în 2009 – 65.160 lei

Donaţie în 2009 – 62.700 lei

Claudiu Maior a donat partidului aproape toate veniturile sale din 2009. După ce şi-a făcut dartoria faţă de partid, viceprimarul a trebuit să strângă drastic cureaua, şi să se descurce cu doar 205 lei lunar.

Mihai Tarbă – consilier local Braşov:

Venituri în 2009 – 52.710 lei

Donaţie în 2009 – 30.000 lei

După donaţia făcută partidului, în conturile lui Mihai Tarbă au mai rămas 22.710 lei. Din acest mărunţiş, el a cumpărat în 2009 peste două hectare de teren în comuna Cristian din judeţul braşov şi 7,8 hectare de păşune în comuna Dragoslavele, judeţul Argeş. Şi Trabă are trei împrumuturi uriaşe făcute în ultimii ani, 2.160.000 de euro de la peroane fizice, bani luaţi în 2008 şi care au avut scandenţa în 2010 şi 2012, bani pe care trebuie să-i returneze din veniturile sale modeste.

Partidul Naţional Liberal

Anamaria Haus – consilier parlamentar:

Venituri în 2009 – 28.800 lei

Donaţie în 2009 – 100.000 lei

Diferenţă nejustificată – 71.200 lei

Anamaria Haus este conilier parlamentar la cabinetul deputatului Dan Motreanu, secretar general al PNL.

Aristotel Căncescu – preşedinte Consiliul Judeţean Braşov:

Venituri în 2009 – 88.777 lei

Donaţie în 2009 – 127.500 lei

Diferenţă nejustificată – 46.723 lei

Perceput ca o persoană bogată de presa locală şi centrală, Aristotel Căncescu este proprietarul unei firme, Canaris SRL, care a avut profituri modeste în ultimii ani doi ani, de 3.000 în 2009 şi 72.000 de lei în 2008. Totuşi, Căncescu deţine un depozit bancar de 4.300.000 de euro, care în 2008 era de numai 4.000.000 euro.

Nicoleta Cătălina Bozianu – viceprimar Ploieşti:

Venituri în 2009 – 29.965 lei

Donaţie în 2009 – 25.000 lei

Diferenţă – 4.965 lei, bani din care a fost nevoită să se descurce timp de un an (adică, cu aproximativ 450 de lei pe lună).

Partidul Social Democrat

Mihaela Anton – consilier municipal Bucureşti:

Venituri în 2009 – 21.200 lei

Donaţie în 2009 – 60.000 lei

Diferenţă nejustificată – 38.800 lei

Marius Oprescu – consilier judeţean Olt:

Venituri în 2009 – 37.654 lei

Donaţie în 2009 – 54.024 lei

Diferenţă nejustificată – 16.370 lei

Rodica Creiţa – şef Serviciu Financiar Autoritatea Naţională pentru Cetăţeni :

Venituri în 2009 – 60.668 lei

Donaţie în 2009 – 100.000 lei

Diferenţă nejustificată – 39.332 lei

Această situaţie este de competenţa a cel puţin trei instituţii: a Agenţiei Naţionale de Integritate, care poate să verifice legalitatea averilor donatorilor, a Parchetului General, care poate să verifice dacă în declaraţiile de avere s-a comis fals în declaraţii şi evaziune fiscală, şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care are competenţe de verificare a veniturilor unei persoane fizice în cazurile suspecte de evaziune fiscală. De altfel, şeful ANAF a declarat recent că persoanele cu averi nejustificate vor fi controlate de Fisc, în această categorie putând fi verificaţi şi cei 13 politicieni-donatori.